COMUNITATEA EVREILOR DIN BAIA MARE (III)

Timp de zece saptamani va vom prezenta o monografie privitoare la comunitatea evreilor din Baia Mare, realizata de Stefan Frond si Andrei Serbanescu, elevi ai Colegiului National “Vasile Lucaciu”. Cei doi considera ca acest demers a imbogatit fondul istoric al Baii Mari, ajutand la finisarea unei viziuni mai complexe asupra istoriei orasului, deoarece studiaza o minoritate locala mai putin cunoscuta. In anii celui de-al doilea razboi mondial, numarul persoanelor de etnie israelita a stagnat, ba chiar a scazut, incat in 1944 s-au semnalat 3.340 de locuitori evrei, deoarece o parte dintre ei au fost trimisi la munca obligatorie pe front. In ansamblu, daca cercetam procentajul evreimii din numarul intreg al populatiei Baii Mari, vom observa ca din acest punct de vedere orasul s-a asemanat cu alte localitati ardelene precum Carei, Cluj sau Targu Mures, spre deosebire de alte localitati cum ar fi Oradea, Dej, Sighetu Marmatiei sau Simleu Silvaniei, unde procentajul a depasit 20% din total. In ceea ce ii priveste pe evrei, au existat si, din pacate, mai continua sa existe anumite prejudecati care viteaza zonele de activitate profesionala ale persoanelor de origine israelita. O prejudecata ar fi, de exemplu, ideea ca evreii sunt oameni vicleni, care, avand legaturi stranse in sanul comunitatii lor, au comis acte de furt, de escrocherie, dorind sa distruga societatea neiudaica a tarii in care traiesc. Imaginea falsa a evreului hot si conspirator a fost, de fapt, un rezultat al constatarii invidioase a locuitorilor neiudaici asupra prosperitatii economice evreiesti. Enciplopedia Maghiaro-iudaica, publicata in 1929, a afisat date deosebit de importante privitoare la sectoarele de activitate ale evreilor din Baia Mare. Datele au fost predate de catre Kaufmann Mose, liderul comunitatii. In acel moment, Baia Mare a fost rezidenta a 1.960 de evrei, dintre care 370 contribuiau la sustinerea financiara a comunitatii din oras. Au existat astfel cinci mari comercianti si 160 de mici comercianti, patru mari industriasi – proprietari de uzine, 100 de mici industriasi si doi proprietari de pamanturi agricole. Pe langa aceste ocupatii preponderente, au activat multi evrei in domenii precum justitia, sanatatea sau presa. Au fost mentionati sase medici, 12 avocati, doi ziaristi, doi artisti si 25 de functionari particulari. Au mai existat si trei mari intreprinzatori, 80 de muncitori necalificati, dar si 44 de someri, alaturi de alte 70 de persoane care au supravietuit din ajutorul social acordat de comunitate. Ar fi indicata prezentarea detaliata a unor ramuri de activitate impreuna cu reprezentantii lor cei mai de seama. In primul rand, in domeniul artei s-au remarcat in cadrul renumitei Scoli baimarene de pictura artisti de mare valoare, cum au fost Ziffer Sandor (18880 – 1962), Jandi David (1893 – 1945), Klein Jozsef (1896 –1945) sau Katz. Este cunoscut faptul ca orasul Baia Mare este principalul si cel mai mare centru al industriei neferoase romanesti. Uzina Phoenix, una din mandriile progreselor inregistrate de industria locala, a avut la baza doi evrei. Dr. Weizer Artur si Oszkar. Veniti din Kosice (azi in Slovacia), acestia au construit mai intai o fabrica de acid sulfuric, unde au produs mai apoi sulfat de cupru, acid acetic si ingrasamant artificial. Weizer Miklos si fratele lui, ambii avand diplome de ingineri ai Universitatii din Brno (din Cehoslovacia, azi in Cehia) au intrat, in anul 1930, in consiliul de conducere al fabricii, ca proprietari. Materiile necesare functionarii uzinei au fost asigurate de mina aflata in proprietatea familiei Weizer. Domeniile detinute de aceasta familie au asigurat locul de munca a circa 3.500 de oameni. Mai tarziu, in 1944, ca multe alte familii, si familia Weizer a fost deportata si masacrata. Spre sfarsitul anilor ’30, Phoenix a devenit cea mai mare uzina de prelucrare a metalelor neferoase si a altor produse miniere din Romania, alimentand deopotriva piata interna si cea externa. Stefan FROND Andrei SERBANESCU