COMUNITATEA EVREILOR DIN BAIA MARE (II)

Timp de zece saptamani va vom prezenta o monografie privitoare la comunitatea evreilor din Baia Mare, realizata de Stefan Frond si Andrei Serbanescu, elevi ai Colegiului National “Vasile Lucaciu”. Cei doi considera ca acest demers a imbogatit fondul istoric al Baii Mari, ajutand la finisarea unei viziuni mai complexe asupra istoriei orasului, deoarece studiaza o minoritate locala mai putin cunoscuta. Amintim ca Andrei Serbanescu este beneficiarul bursei de “genial” (in istorie) din partea GAZETEI. Spre deosebire de alte orase din Europa Centrala si Rasariteana, orasul Baia Mare nu a avut in structura sa etnica locuitori de origine evreiasca pana dupa revolutia burgheza din anii 1848-1849. In cadrul Regatului Ungariei existau orase cu privilegii speciale, datorita functiei si rolului deosebit pe care aceste orase le aveau in economia statului. Astfel au primit si orasele Baia Mare si Baia Sprie titlul de orase libere regale, statut mentinut pana in anul 1863 (conform altor surse pana in 1876). Baia Mare a fost cunoscut in regiune pentru numeroasele sale bresle, pentru comertul infloritor si mineritul aducator de mari profituri. De aceea, stabilirea populatiei in cadrul acestei localitati a fost dificila, situatie reglementata printr-o lege din 1693, care interzicea evreilor, grecilor si turcilor sa locuiasca in perimetrul Baii Mari. Pe langa aceste piedici, comerciantii si mestesugarii din bresle, temandu-se ca evreii ar putea constitui o reala concurenta pentru desfasurarea activitatilor lor, au intervenit si pe langa conducerea orasului pentru a nu permite evreilor stabilirea in localitate. Evreilor nu le-a fost permisa, sub amenintarea unor grave pedepse, nici macar innoptarea in orasul Baia Mare, ci doar efectuarea unor activitati comerciale in timpul zilei cu acordul conducerii orasenesti. Recensamintele din 1735 si 1746 nu amintesc despre prezenta unor locuitori evrei, insa in anul 1800 sunt mentionati evrei in satul Tautii de Sus, intre Baia Mare si Baia Sprie. Pana in 1850 este atestata existenta unor comunitati evreiesti in Targu Lapus si in regiunea situata la sud-est de Baia Mare. Anul exact al sosirii primilor evrei drept locuitori ai Baii Mari nu este cunoscut, dar se stie ca in Satu Mare, de exemplu, interdictiile privitoare la asezarea evreilor in oras au inceput sa fie abolite incepand cu sfarsitul anilor 1830 si inceputul anilor 1840. Revolutia burgheza din anii 1848 – 1849 a fost fenomenul care a impus societatii un mod nou, modern, liberal de a gandi, de a structura viata sociala, politica, economica si culturala. Astfel au inceput sa imigreze primii evrei in Baia Mare, dar, datorita conditiilor noi si deci mai grele de viata, numarul lor nu a crescut mult de-a lungul primilor ani. Comunitatea iudaica propriu-zisa din oras a luat nastere in anii 1850, avand la origine sase fondatori: Dominus Mor (Mose) – mester aurar, Krohn Abraham – confectioner de paturi, Herskovits Lajos, Rosenfeld Simon si Steinfeld Abraham – toti trei comercianti de produse agricole, si Troplovits Salamon – comerciant de lemne. Desigur, acest fapt nu inseamna ca aceste sase persoane impreuna cu familiile lor au fost in acea perioada singurii evrei din oras. In anul 1855 a poposit la Baia Mare primul rabin, Horovits Zvi Iehuda, care a avut in subordinea sa inca alte 37 de localitati din imprejurimi. Astfel s-a nascut “kehila” – comunitatea evreilor, care a cuprins mai apoi, an de an, tot mai multe persoane, deoarece multi evrei din localitatile inconjuratoare au preferat sa se mute in Baia Mare, unde au dat comertului un nou avant. In primul deceniu de dupa infiintarea comunitatii evreiesti baimarene (1855-1865) au avut loc realizari importante: construirea unei mici sinagogi, care a indeplinit temporar functia de templu al unei comunitati aflate in crestere continua, si a unei bai (mikve tahara) cu rol de indeplinire a curateniei corporale conform preceptelor religioase; s-a luat in folosinta un teren pe care s-a infiintat cimitirul nou-formatei entitati religioase, culturale si etnice. Bazele unei adevarate comunitati au fost fixate deci chiar din primii ani de existenta ai ei. Stefan FROND Andrei SERBANESCU