COMUNITATEA EVREILOR DIN BAIA MARE (I)

Timp de zece saptamani va vom prezenta o monografie privitoare la comunitatea evreilor din Baia Mare, realizata de Stefan Frond si Andrei Serbanescu, elevi ai Colegiului National “Vasile Lucaciu”. Cei doi considera ca acest demers a imbogatit fondul istoric al Baii Mari, ajutand la finisarea unei viziuni mai complexe asupra istoriei orasului, deoarece studiaza o minoritate locala mai putin cunoscuta. Amintim ca Andrei Serbanescu este beneficiarul bursei de “genial” (in istorie) din partea GAZETEI. Orasul Baia Mare a apartinut in vremurile vechi comitatului Satmar. Fiind un oras miner, cu bogate resurse metalifere neferoase (aur, argint, cupru, plumb, zinc), Baia Mare a primit distinctia de “oras liber regal”, statut mentinut pana in a doua jumatate a secolului al XIX-lea. Legile decretate au interzis cu strictete prezenta persoanelor de etnie evreiasca pe teritoriul orasului, cu exceptia invoirii de a face comert in timpul zilei. Revolutia burgheza din anii 1848-1849 a schimbat radical atitudinea antisemita a Statului habsburgic (devenit in 1867 Imperiul Austro-Ungar). Astfel, evreii au primit libertati cetatenesti pana atunci neacordate. Populatia evreiasca se concentra la inceputul secolului al XIX-lea in regiunea situata la sud-est de Baia Mare, in sate ca Somcuta Mare, Copalnic Manastur sau Lapusel. Dupa anul 1850, o parte a acestor evrei a imigrat in orasul care avea de altfel un comert infloritor. Pana in 1860, comunitatea locala a mozaicilor a izbutit, avand la baza sase fondatori, sa construiasca un lacas mic de cult si o baie rituala. In anul 1895, deci doar la circa 40 de ani de la fondarea comunitatii, ea numara deja 800 de membri, adica 8% din populatia totala a orasului. Ritmul de crestere a fost unul accelerat, astfel ca in 1941 evreii formau 17% din populatie, cu alte cuvinte erau 3623 de evrei. Primul rabin al Baii Mari a fost Horovitz Zvi Iehuda, sosit pe meleagurile baimarene in 1855. Krausz Mose Aron Hakohen a fost probabil cel mai de seama rabin al orasului. El a studiat in Ungaria si in Elvetia, ajungand in 1936 chiar rabin-sef ortodox al Bucurestiului. Comunitatea evreilor cuprindea mai multe organizatii si asociatii ce aveau ca scop ajutorarea membrilor saraci si asigurarea cadrului optim de desfasurare a vietii religioase. Curentul sionismului a patruns si in spatiul baimarean, recrutand multi adepti. Cea mai importanta organizatie sionista a purtat denumirea de Hasomer Hatzair. Evreii au avut ocupatii variate. Ei au contribuit, practic, decisiv la prosperitatea economica a orasului Baia Mare. Fratii Weizer au fondat, de exemplu, celebra uzina Phoenix, unica prin complexitatea produselor sale in Romania. Industria a luat, sub puternica influenta a evreilor, un nou si remarcabil avant. In perioada interbelica au aparut diverse miscari si partide politice cu un pronuntat si agresiv caracter antisemit, care au atras de partea lor multi locuitori cu antipatii fata de evreii care constituiau un stalp vital al societatii romanesti. Dintre aceste miscari, cea mai cunoscuta a fost cea legionara. In toamna lui 1940, in urma Dictatului de la Viena, zona de nord a Transilvaniei a fost alipita Ungariei conduse de amiralul Horthy Miklos (...) In martie 1944, trupele germane au ocupat Ungaria, dorind sa introduca si aici dictatura nazista, care avea drept scop si exterminarea completa a iudaicilor. Ocupantii, in ciuda promisiunilor facute initial, au introdus legi antisemite si mai drastice. Populatia evreiasca a fost obligata sa locuiasca in ghetouri mizere, supusa batjocurilor, torturii si jafurilor. Totul a culminat cu deportarile la lagarele de exterminare, care in Baia Mare s-au desfasurat la 31 mai si 5 iunie, cand aproape 6.000 de persoane au fost transportate, in conditii inumane, cu trenurile marfare. Casele si magazinele celor deportati au fost preluate de catre stat, unele fiind totusi jefuite de localnicii lacomi. Dupa razboi, doar circa 950 de evrei s-au intors in orasul natal, din care marea majoritate a emigrat in nou formatul stat Israel, in anii ce au urmat. Practic, comunitatea evreiasca baimareana s-a diminuat continuu, astfel ca in prezent ea numara de-abia 80 de membri, majoritatea lor batrani, nedispunand nici macar de un rabin local. (Va urma) Stefan FROND, Andrei SERBANESCU