Comuna renascuta din cenusa

Oncesti a devenit comuna cu acte-n regula abia in 2004 si, de atunci, oamenii nu se mai plang ca sunt marginalizati. Asta, pentru ca in comuna cu doar 1.550 de locuitori, orice realizare, cat de mica, este receptata drept un mare succes. In ciuda lipsurilor acumulate in timp, Oncesti este in grafic in privinta dezvoltarii. Oncesti are statut de comuna abia din 28 aprilie 2004. Localitatea s-a „rupt” de Barsana. Cu un an inainte, stabilisera prin referendum ca le-ar fi mai bine daca ar face parte dintr-o comuna de sine statatoare, nu de alta, dar, de-a lungul timpului, s-au simtit marginalizati. Mihai Negrea a fost viceprimar in Barsana in perioada 1991 – 2000, insa recunoaste ca nu a putut face mare lucru pentru localitatea sa natala. Lucrurile au inceput, totusi, sa se schimbe din 2004. De atunci, in fruntea comunei Oncesti se afla tot Mihai Negrea, care spune ca deja se vad progresele facute de comuna. Prima necesitate a fost sediul Primariei: „Cand s-a infiintat, comuna nu aveam nimic, niciun sediu de institutie publica. Actuala cladire a Primariei era pustie. Mai demult, a fost un magazin satesc, un bufet. A fost destul de mult de lucru. Nu am avut nici macar curent cand am venit aici. Era doar o masa de bufet, scaunele le-am adus de la vecini”, spune Negrea. In scurt timp, s-au stabilit liniile prioritare pentru comuna: alimentare cu apa, retea de canalizare, o scoala noua si asfaltarea unui drum comunal. Trebuie stiut ca, in cei 4 ani, nu s-a batut pasul pe loc: „Scoala exista, dar am reabilitat-o. La fel s-a intamplat si cu Caminul Cultural. In 2004, am inceput cu sediul Primariei. Am reparat trotuarele si aleile, am amenajat cat de cat. Prima data, am dotat Primaria. Nu erau sobe, parchet, nimic. Erau doar peretii goi. Am investit peste un miliard de lei vechi, cu tot cu calculatoare, ferestre, mobilier etc. Am facut si o parcare, si o statie de autobuz. Vechiul camin cultural era dezastru, de aceea l-am reabilitat complet: ventilatii, bucatarii, plite etc. Tot din bugetul local, am facut si o anexa langa el. Am inceput in 2005 si ne-a costat peste 2,8 miliarde lei vechi. De asemenea, am reabilitat si dispensarul. Cladirea nu e concesionata, e data in comodat. Avem un medic de familie. Inca nu avem un stomatolog. La scoala de langa Primarie s-au facut reparatii capitale, anul trecut”, spune primarul. Va puteti da si singuri seama ca, intr-o comunitate de doar 1550 de locuitori, orice lucru, cat de mic, este observat si resimtit de oameni drept o mare realizare. O alta preocupare a autoritatilor locale a fost legata de infrastructura: „Pe toate ulitele comunei, se poate circula in conditii optime. Asta, pentru ca am facut in permanenta lucrari de pietruire. Avem un singur drum comunal: Oncesti – Feresti. Avem un proiect si speram sa reusim anul viitor asfaltarea lui. Are o lungime de 3,2 km. Daca ar fi pus la punct acest drum, i-am scuti pe oameni de un ocol de 9 km. Plus ca zona este deosebita. Avem un proiect comun cu primaria Giulesti, pentru realizarea acestui drum. Documentatia este finalizata, am obtinut si autorizatie de constructie, numai ca n-am avut banii necesari. Deoarece comuna e mica, vom incerca accesarea unui proiect integrat: apa, canalizare, drum”, spune Negrea. Tot primarul ne-a dat detalii si despre celelalte aspecte extrem de importante pentru oamenii din Oncesti: apa si canalizarea. „Pentru alimentarea cu apa, am facut asociere cu Barsana, iar pentru canalizare, cu Nanesti. Refacem studiul de fezabilitate, iar pentru canalizare vom beneficia de statia de epurare de la Nanesti. Apa o vom aduce de la Barsana. Avem nevoie de vreo 8 km de retea si, eventual, de un bazin. Initial, se va merge cu cismele, iar dupa ce este finalizata canalizarea, se vor putea racorda oamenii la reteaua de alimentare cu apa. Vom incerca sa obtinem finantarea pentru canalizare pe programul de Renovare si dezvoltarea satelor, masura 322. Proiectul pentru canalizare va fi modificat, in sensul ca va fi scoasa statia de epurare. Asta, pentru ca se va face oricum o statie de epurare la intrarea in Nanesti. Nu ne permiteam o statie de epurare proprie, comuna fiind destul de mica. Daca am fi facut-o, cresteau taxele si era greu pentru populatie”. „Anul viitor, vrem sa avem toata documentatia necesara pentru proiecte, iar pana in 2012, sa avem solutionate principalele probleme ale comunei”, adauga primarul, increzator. Nici aspec-tele legate de alimentarea cu gaz nu sunt neglijate, se vorbeste ca reteaua principala va ajunge in aceasta parte de judet prin 2010. Odata finali- zate sapaturile pentru apa si canalizare, se va putea trece la asfaltarea ulitelor: „Vrem sa se asfalteze toate drumurile, ulitele si trotuarele. Nu avem o retea prea mare, sunt doar vreo 5 – 6 km. Plus ca ulitele arata foarte bine, ca in fiecare an am investit in pietruiri”. O alta preocupare a autoritatilor din Oncesti vizeaza sistemul de invatamant: „Scoala veche am dezafectat-o, iar copiii studiaza in cea reabilitata recent. Avem doua grupe de gradinita, vreo 46 de copii. Si la gradinita, s-au facut lucrarile de igienizare necesare. La scoala, dimineata, sunt clasele I-IV, iar dupa-masa, clasele V-VIII. Avem in proiect sa construim o scoala noua, prin fonduri de la Banca Mondiala. Sper ca anul viitor sa inceapa lucrarile. Proiectul este facut, avem avizele necesare. Ne-au amanat, pentru ca, in ultimii ani, nu s-au mai dat bani. Trebuie sa ne miscam repede, ca anul viitor se incheie programul cu finantarea. Ar fi in plan si o sala de sport, dar nu prea avem teren. Ar fi o posibilitate sa o facem in spatele Caminului Cultural, dar trebuie clarificata intai situatia juridica a terenului”. O alta realizare e legata de faptul ca Oncesti are circa 170 hectare de pasune co-munala, care a necesitat lucrari de ameliorare. De asemenea, s-au facut reparatii si investitii la reteaua electrica. Oamenii din Oncesti au avut multe de patimit din cauza inundatiilor, asta, pentru ca „de pe Valea Izei, avem zona cu cea mai mare intindere de ses. Vom reface o punte pietonala distrusa la inundatii. A costat vreo 750 milioane lei si, in cateva zile, o putem pune in functiune. Va facilita accesul spre terenurile agricole. Cand vine apa, se inunda hectare intregi. Am cerut bani pentru indiguiri. Acum, vom primi ceva bani pentru calami- tati si vrem sa incepem lucrarile de indiguire pe circa un kilometru, de la puntea pietonala. La ultimele inundatii, am avut 24 de locuinte in care a intrat apa. Doua au necesitat lucrari de reabilitare. Trebuie sa mentionez faptul ca am primit de la Primaria Baia Mare 300 milioane, iar CJ ne-a mai dat 300. Am primit materiale pentru doua case. Una e aproape gata. In doua saptamani, se finalizeaza lucrarile. Ceilalti au primit bani. Casele se refac in regie proprie, oamenii n-au mai angajat firme, ca-i mai scump”. Energie eoliana de Oncesti In curand, in comuna Oncesti, s-ar putea produce energie eoliana. Primarul Mihai Negrea vorbeste despre un proiect rentabil: „Am facut o asociere cu o firma italiana pentru centrale eoliene. Anul acesta, se vor monta doua instalatii. Daca vor fi multumiti, italienii doresc sa monteze 30 de asemenea instalatii. Daca reuseste acest proiect, institutiile publice locale nu vor plati curentul, plus ca vom avea gratuit si iluminatul public. Pe langa asta, vom avea 0,5% din ce produc ei. Am inteles ca 20 de asemenea instalatii produc curent de vreo 2 milioane Euro pe an. Cele 30 de instalatii ne-ar ocupa mai putin de un hectar, dar am avea enorm de castigat. Italienii sunt dispusi sa ajute comunitatea locala”. Sub Cetate * Satul Oncesti a fost situat, pe vremuri, sub deal. Intre 1387 – 1401, din cauza ciumei, oamenii s-au mutat pe actuala locatie. * Initial, comuna s-a numit Varalia, in traducere, „Sub Cetate”. * Pana in 1968, localitatea a fost comuna impreuna cu Nanesti. Apoi, a fost localitate apartinatoare a comunei Barsana. In 2003, a fost organizat un referendum pentru infiintarea comunei, iar in 2004, Oncesti s-a „rupt” de Barsana. * Comuna are o populatie de 1550 de persoane. * Oncestiul are un catun in zona Valea Stejarului, cu vreo 7 case. * De la reinfiintare, comuna este condusa tot de Mihai Negrea. * Circa 200 de localnici sunt plecati in strainatate, insa multi se intorc la Oncesti si isi investesc banii in turism. * Pana acum, mai toate proiectele importante ale administratiei publice locale din Oncesti au fost realizate din fonduri proprii. Pentru acest mandat, prioritatile primarului Negrea sunt: introducerea apei, realizarea retelei de canalizare, constructia unei scoli si a unui drum. * In Oncesti, functioneaza 12 pensiuni. In comuna, s-au organizat anii trecuti cursuri de administrator in turism, prin intermediul AJOFM. * In total, comuna Oncesti are o suprafata de circa 700 de hectare de padure, din care 170 de hectare se afla in proprietatea Primariei. * Intre Oncesti si Valea Stejarului, exista si o cetate dacica. Drumul care leaga cele doua localitati va fi promovat printr-un proiect pe FEADR, construit in scop turistic, deoarece va asigura legatura cu Costiuiul. „Batalia” pe cladirea Federalcoop In centrul comunei Oncesti, exista o cladire-fantoma, detinuta in coproprietate de Primarie si Federalcoop. „Chiar ieri am vorbit cu un avocat, pentru ca nu mai stim ce sa facem. Procesul ar dura foarte mult. Ei n-o sa investeasca acolo. Incercam sa gasim o solutie, sa ne dea noua spatiul. Au cerut 545 de milioane lei vechi pentru ea, acum trei ani. Nici nu avem atatia bani, dar nici nu dovedesc ca-i a lor. Pe atunci, oamenii din sat au fost nevoiti sa contribuie, pentru ca aveau o cota. Toti aveau carnete pentru cooperatie. Deci tot pe spatele oamenilor s-a facut ce s-a facut, pentru ca ei au muncit. Daca am obtine acel teren, acolo am vrea sa facem un nou sediu pentru Primarie”, spune primarul. „Simulare” de nunta maramureseana Comuna Oncesti nu are sarbatori locale. In schimb, are un eveniment care este pe punctul de a deveni traditie. Primarul Mihai Negrea se mandreste cu folclorul local: „Am facut o simulare de nunta maramureseana. Acum doi ani, am facut una cu ocazia Scolii de Vara a Asociatiei Regiunilor Europene, iar cei care au vazut nunta au fost extrem de incantati. Nu demult, a avut loc un congres al farmacistilor la Cluj, din 37 de tari. Au venit si in Maramures si am organizat si pentru ei o nunta maramureseana. Am respectat intocmai obiceiul: cu calareti, cu cai, cum se mergea dupa mireasa, cu strigaturi etc. Au fost 180 de farmacisti la eveniment, plus turistii care se aflau, la momentul respectiv, in comuna”. Primarul spune ca oncestenii incearca sa pastreze cat mai mult din traditii si din specificul popular, spre deliciul turistilor: „Turistii care vin la pensiunile de la noi sunt plimbati cu straful, li se arata cum se tese la razboi, se intalnesc cu mesterii populari etc. Oamenii au inceput sa-si construiasca porti maramuresene. Incercam, cat se poate, sa pastram cultura lemnului. Ii incurajam pe oameni sa-si ridice constructii din lemn.” Mircea CRISAN mircea@gazetademaramures.ro