Comuna maramureseana, caut investitor strain

Statistic, 2006 a fost adus un numar record de investitii straine in Romania. Si, teoretic, aderarea ar fi trebui sa creasca si mai mult numarul investitiilor in tara. Cu toate acestea, cele mai multe localitati maramuresene n-au vazut inca picior de investitor strain, desi sunt hotarati sa-i ademeneasca cu diferite facilitati. La inceput a fost isteria generala, intitulata sugestiv „nu ne vindem tara!”. Apoi, spiritele s-au mai domolit, somajul a crescut si autoritatile locale au inteles ca e important sa „curteze” diferiti oameni de afaceri straini, incercand sa atraga o investitie cat de consistenta, „garnisita” cu cateva locuri de munca. Daca unii au reusit sa atraga investitii importante, altii au ramas tot la stadiul de discutii. Nici mult asteptatul moment al integrarii Romaniei in UE nu a adus mari schimbari in graficul evolutiei societatilor comerciale cu participare straina. Totusi, statisticile nationale si regionale sunt roz. Cele pe judet sunt insa destul de sumbre. Potrivit datelor de la Oficiul National al Registrului Comertului (ONRC), la finele anului 2006, in Romania erau inmatriculate peste 130.000 de societati comerciale cu participare straina, a caror capital social subscris se cifra la peste 40,6 miliarde RON. Regiunea de dezvoltare Nord-Vest, din care face parte si Maramuresul, se claseaza printre primele locuri in privinta cresterii numarului de societati cu participare straina. Potrivit statisticilor, in decembrie 2006, in aceasta regiune au fost infiintate 173 de astfel de societati, dar numai 17 dintre acestea in Maramures. Practic, „grosul” investitiilor in regiune sunt atrase de judete precum Cluj sau Bihor. Si cifrele aferente lunii ianuarie claseaza Maramuresul dupa astfel de judete, desi numarul societatilor comerciale cu participare straina inmatriculate in aceasta perioada a crescut la 19, cu un capital social subscris care totalizeaza peste 40.000 RON. Numai ca si radierile de societati cu participare straina se afla pe o panta ascendenta. Numai in decembrie 2006, au fost radiate 5 astfel de societati maramuresene din Registrul Comertului, iar la nivel de regiune de dezvoltare, 49. Drumurile investitorilor se opresc in Baia Mare Si datele Agentiei Nationale de Investitii Straine (ARIS) indica faptul ca Romania este o destinatie din ce in ce mai atractiva pentru investitorii straini, pe primul loc in preferintele partenerilor straini fiind industria (cu 50,6%), urmata de servicii profesionale (26%), comert (13%), transporturi (6,4%). Dar cele mai multe investitii derulate prin ARIS au fost inregistrate in Regiunea de Dezvoltare Bucuresti-Ilfov, Centru si Sud-Muntenia. Totusi, pe lista proiectele de succes implementate prin ARIS apar si cateva investitii din Maramures: Natuzzi (2004), Weidmuller (2005), Optibelt (2007). Numai ca, cele mai multe dintre investitiile straine importante s-au concentrat in zona Baii Mari, datorita infrastructurii, aeroportului etc. Astfel ca, desi se straduiesc sa ofere facilitati, multi dintre primarii maramureseni n-au reusit sa vada picior de investitor strain in comuna pe care o „patroneaza”. Unii pentru ca desi ofera terenuri nu se pot lauda la capitolul infrastructura, iar altii pentru ca desi stau binisor la infrastructura, nu mai au terenuri. Gheorghe Muresan, primarul din Arinis, a explicat ca: „N-avem inca niciun investitor strain in comuna. Cred ca vina o poarta infrastructura. N-avem drumuri, n-avem apa, n-avem gaz. Din cauza asta nu sunt deloc investitori in zona Codru, si nici locuri de munca nu prea sunt. Noi vrem sa le dam teren, dar nu sunt interesati. Acum ducem tratative cu cineva din Germania, care doreste sa se asocieze cu cineva de la noi si sa construiasca o hala in Arinis. Le vom da teren din partea Consiliului Local, ca in prima faza e vorba de vreo 50 de locuri de munca”. Si Vasile Iusco, primarul din Dragomiresti, crede ca: „investitorii nu prea vin la noi, se opresc in zona Baia Mare, acolo is toate conditiile. La noi au vrut sa faca niste nemti un abator. Si era cu proiect cu tot, prelua animalele de la oameni si se relua ciclul de productie. Dar trebuia sa cumpere un teren de la cineva, ca numai acolo se preta investitia. Si cand a auzit ca e vorba de nemti, l-a scumpit mai mult decat in centru. Si asa au renuntat nemtii”. Infrastructura da, terenuri ba! Vasile Ardelean, primarul orasului Ulmeni, se poate lauda cu doua societati importante cu participare straina la capital: „avem niste investitori italieni, cu o fabrica de confectii si niste austrieci sau nemti care produc termopane. N-am terenuri sa le dau, ca ar veni mai multi. Sunt interesati sa investeasca in zona ca au canalizare, apa, gaz, ca infrastructura ii intereseaza. In total au creat peste 400 de locuri de munca”. Top 20 Pe primul loc in clasamentul tarilor dupa participarea straina la capitalul social total subscris (sold existent la 31 Decembrie 2006) se situeaza Olanda, cu 2.295 de societati al caror capital social subscris se cifreaza la 10.327.890.500 RON. Urmeaza Austria cu 3.599 cu o valoare a capitalului social subscris de 4.731.837.700 RON si Franta cu 4.070 societati comerciale si 3.658.562.200 RON capital social subscris. Pe urmatoarele pozitii se afla Germania cu 12.951 cu un capital social subscris de 3.464.243.100 RON, Italia cu 18.831 de societati si un capital social subscris de 1.870.690.100 RON, S.U.A cu 4.435 de societati comerciale si un capital social de 1.008.524.100. Pe celelalte pozitii se situeaza Antilele Olandeze, Marea Britanie, Grecia, Cipru, Turcia, Ungaria, Elvetia, Insulele Virgine, Luxemburg, Spania, China, Suedia si Belgia. Iar ultima pozitie in „Top 20” o ocupa investitorii fara… cetatenie, care au infiintat 22 de societati comerciale cu participare straina a caror capital social se cifreaza la 75.426.500 de dolari. Ioana LUCACEL ioana@gazetademaramures.ro