Comuna ciudateniilor

O planta carnivora, o biserica „sudata” de caminul cultural, brazi din Alaska aclimatizati aici, titlul de „localitatea cu cea mai mare densitate de ciuperci”, niste roci „exotice”, despre care se spune ca ar marca „vechiul contact” dintre Europa si Africa. Sunt doar cateva dintre ciudateniile care compun „brandul” Baiutului. Daca s-ar intocmi un top al comunelor maramuresene cu cele mai multe ciudatenii, Baiutul ar conduce detasat. Vreti argumente? Va dau argumente. Nici macar numele localitatii nu e ce pare a fi. Desi „Baiut” pare a fi diminutivul de la baie, adica mina, pare-se ca numele comunei vine de la... banuti. Mai exact, in trecut, minerii ar fi gasit aici niste pietre stralucitoare, sub forma de banuti, pe care le-au folosit ca si podoabe. Lista ciudateniilor poate continua cu niste roci „exotice”, Klippele pianine, aflate in Poiana Botizii, care ar demonstra, spun specialistii, ca localitatea nu marcheaza doar „granita” dintre Tara Lapusului si Maramuresul Istoric, ci dintre... Europa si Africa. Tot la Baiut creste o planta carnivora si Bradul Douglas din Alaska. Numai ca, in ciuda acestor ciudatenii, turismul din Baiut este inca in „stand-by”. Dar asta e alt paradox... Noul primar al comunei, Mihai Ceteras, e constient ca este o localitate atipica, dar spune ca si el este un politician atipic. Concret, Ceteras spune ca nu a promis nimic in campania electorala. „Le-am spus oamenilor doar ca nu o sa-i fac de rusine. Ei m-au cunoscut, pentru ca am fost lider de sindicat la mina multi ani, si ei m-au indemnat sa candidez. Singurul meu obiectiv a fost sa fac ceva pentru comuna asta, ca altfel...”. Cam toata istoria Baiutului se leaga de activitatea miniera. Comuna a prosperat odata cu mineritul si a cazut dupa inchiderea minelor. Cei mai multi baiuteni au plecat sa dea curent Ungariei, angajandu-se la minele de carbune de acolo. Ceilalti, putini, au ramas acasa si privesc in zare dupa investitori care sa „ridice” comuna. Ceteras recunoaste ca principala problema a baiutenilor e saracia, care, de asemenea, reprezinta un paradox, pentru ca: „zona este extrem de frumoasa, avem un patrimoniu turistic inedit, dar care n-a fost suficient promovat si exploatat. Altfel, puteam sa dezvoltam turismul la fel ca localitatile din jur, Cavnic sau Botiza”. De fapt, planul primarului de redresare economica a localitatii se leaga tocmai de turism. Numai ca, turismul fara infrastructura ramane un vis frumos. „Trebuie sa extindem macar reteaua de alimentare cu energie electrica si apoi putem concesiona niste parcele. Turismul va fi singura solutie de salvare. Eu visez si la o partie de ski pe Tocila si sper ca si vechile cladiri ale Exploatarii miniere, preluate de noi, vor atrage niste investitori care sa ridice zona. Vrem sa amenajam si un muzeu al mineritului intr-o galerie. Un fost sef de sector, Ioan Sadoveanu, a adunat cateva exponate, care se pastreaza acum la caminul cultural. Sper ca vom reusi sa le expunem intr-o incapere special amenajata”. Ceteras spune ca a purtat discutii si cu agenti economici din alte domenii decat turismul: „am luat legatura cu cineva de la Mercedes, care ar fi interesat sa faca aici o fabricuta. Noi vrem sa le punem la dispozitie spatiu, cu o redeventa simbolica, pentru ca locurile de munca sunt cea mai mare problema a localitatii. Oamenii care au plecat din minerit sunt inca tineri, au catre 45 de ani si ar lucra, dar nu au unde. La noi nu e teren de agricultura. Poate, daca ar fi locuri de munca, s-ar intoarce si o parte din tinerii plecati in strainatate”. O alta problema importanta a Baiutului este cea a locuintelor. Multi dintre localnici s-au stabilit aici datorita minei si locuiau in caminele de nefamilisti sau in blocurile exploatarii. Primarul Mihai Ceteras spune ca baiutenii ar fi interesati sa-si cumpere locuinte. „Vrem sa preluam blocul, in cuantumul datoriilor pe care le are Remin catre noi, si apoi sa le vindem locuintele oamenilor. Ei ar investi, dar nu-i a lor, asa ca nu risca. Am primit foarte multe cereri de la oameni care doresc sa cumpere, vrem sa-i ajutam”. Datoria Remin catre Primaria Baiut se ridica la vreo 13 miliarde de lei vechi. Asa ca, Ceteras e interesat si de preluarea altor cladiri care au apartinut exploatarii miniere. Oricum, pe langa proiectele importante de extindere a retelei de canalizare si realizarea unui nou front de captare a apei potabile, primarul spune ca doreste sa rezolve si problema cladirilor institutiilor publice. Noul sediu al primariei se afla in constructie, dar, din cauza lipsei de fonduri, lucrarile se executa cu viteza melcului: „folosim o fosta cladire a exploatarii. Proiectul se cifreaza la 14 miliarde de lei vechi, din care s-a lucrat pana acum de vreo 5 miliarde. Sper sa putem accesa o finantare europeana, altfel voi lasa si eu mostenire un sediu de primarie aflat in constructie”. Ceteras spune ca si alte institutii publice necesita reparatii capitale: „s-a mai lucrat din bugetul local, dar o prioritate ar fi constructia unei aripi noi de cladire la scoala noua, pentru ca cea veche va fi daramata si pe locul ei vrem sa ridicam o sala de sport”. Primarul spune ca la Strambu Baiut trebuie construit un camin cultural. Planurile lui Ceteras continua cu drumurile: „si drumul judetean, si cele comunale, arata dezastruos. Voi face demersuri pentru reparatii pe cel judetean, cele comunale le vom repara dupa ce se termina lucrarile la reteaua de canalizare”. Pe vremuri, „Minerul Baiut” era una dintre cele mai apreciate echipe din judet. Acum, din lipsa de fonduri si de jucatori, echipa nu mai are gloria de altadata, dar Ceteras spune ca: „echipa a fost sustinuta multa vreme de sindicat. Apoi am transferat-o primariei si n-a mai primit aceeasi sustinere. Mi-a revenit, din nou, sarcina sa ma ocup de ea. De asemenea, ar trebui reinfiintata fanfara orasului. Anul acesta nu au fost alocati bani pentru sustinerea acestei activitati, dar, anul viitor, sper sa prindem o suma si pentru asta”. Ceteras spune ca va relua si relatiile de colaborare cu localitati din strainatate: „Baiutul a fost infratit cu alte localitati, dar parteneriatele au cazut. Doresc sa merg la Mor, in Ungaria, unde s-au stabilit multi baiuteni si poate vom reusi sa colaboram cu aceasta localitate”. Oricum, la doua luni de la depunerea juramantului, Ceteras spune ca are cu ce se lauda: „nu a fost zi in care sa nu fac ceva, desi au fost lucrari mici, facute pe claca, cum se spune. Am cosit cimitirele si santurile, schimbam gardurile etc. Pentru astea n-am platit nimic, le-am mai luat oamenilor o lada de bere si atat. Daca era sa platesc, va dati seama ca ar fi costat zeci de milioane de lei vechi”. Trasee turistice marcate, din zona Baiut I Baiut - Secatura - Poiana Botizii - Pestera cu Oase - marcaj punct rosu, durata 4 ore, lungime 10 km, diferenta de nivel + 430;-300m. I Baiut - V. Tocila - Apa Neagra Veche - Saua Varatecului - Vf. Secu (1.311m) - marcaj triunghi albastru, durata 4 - 4,30 ore, lungime 12 km, diferenta de nivel + 780m. I Baiut - V. Leurda - Vf. Plesca (1.322m) - marcaj triunghi rosu, durata 3,30 - 4 ore, lungime 10 km, diferenta de nivel + 791m. I Vf. Plesca (1.322m) - Vf. Prislop (1.332m) - Saua Selha (Rosia) - Vf. Varatec (1.357m) - Vf. Secu (1.311m) - marcaj banda rosie, durata 5,30 - 6 ore, lungime 16 km. Trasee turistice marcate din zona Baiut * Desi activitatile miniere din zona Baiut sunt amintite in documente inca din 1315, prima atestare documentara, sub denumirea de Lapos-Banya, are loc doar in 1630. * Prin anul 1913, localitatea se mai numea si Erzsebetbanya, nume primit in amintirea proprietatilor de aici ale Elisabetei (Erzsebet), sotia lui Iancu de Hunedoara si mama lui Matei Corvin. * Dupa unii cercetatori, denumirea de Baiut ar fi strans legata de activitatea miniera din zona. Documentele din arhiva Exploatarii Miniere Baiut arata ca in zona veneau frecvent pastorii Cavnicului si ai Lapusului, care ar fi gasit aici "pietre stralucitoare", sub forma de "banuti". De la acesti "banuti" localitatea s-ar fi numit, prin eliminarea consoanei „n”, Baiut. * Satul Poiana Botizii a fost atestat ducumentar in 1344. De-a lungul vremii, a purtat si numele de Satul Racilor. * Pe vremuri, centrul de comuna era satul Strambu Baiut, intemeiat in prima jumatate a sec. XVIII-lea (1730), datorita intensificarii activitatii miniere. * Pe raza comunei Baiut cresc 8 specii de orhidee. * Bradul Douglas, care creste in America de Nord (Alaska), a fost plantat experimental in Baiut intre anii 1960-1970 si s-a aclimatizat in zona. * Prof. dr. Anisoara Salageanu, renumit micolog, descrie Baiutul ca fiind zona cu cea mai mare densitate de specii de ciuperci din Romania. * Bucataria traditionala din Baiut se lauda cu placinta cu rocoina (Stellaria). Turismul, motorul de dezvoltare Dupa inchiderea mineritului, singura alternativa pentru redresarea economica a comunei a ramas sectorul turistic. Primarul Mihai Ceteras spune ca, dupa extinderea retelei de energie electrica in zona, se va organiza o licitatie pentru concesionarea terenului unor investitori: „zona este deosebit de frumoasa si sunt convins ca fi agenti economici care vor dori sa inveasteasca aici”. Printre obiectivele turistice din zona Baiut se numara Pestera cu oase, declarata rezervatie speologica, Piatra Varatecului, Rezervatia „Taul Negru”, o mlastina in care vegeteaza planta carnivora Roua Cerului, Izvorul mineral pulsatoriu din Poiana Botizii, Klippele pianine, niste roci exotice care se extind din Polonia si Slovacia pana in Ungaria, dupa care apar pentru ultima data la Poiana Botizii, Biserica de lemn „Sf. Petru si Pavel”, construita in 1830, si Biserica Sf. Arhangheli Mihail si Gavril, definitivata in 1820, si folosita in comun de ortodocsi si greco-catolici. Serbarile Baiutului In 16 si 17 august au loc „Zilele Comunei Baiut”, o sarbatoare devenita deja traditie. Primarul Mihai Ceteras spune ca au fost alocate 300 de milioane de lei vechi pentru organizarea manifestarii. „Banii nu sunt foarte multi, dar ne ajung pentru un program cultural-artistic interesant. Vom aduce si formatii de muzica usoara, pentru tineret, si de muzica populara. Cred ca va veni Lupu Rednic. Sper ca va fi o editie reusita. Am inceput pregatirile din timp. Am aranjat putin centrul comunei, am cosit santurile, schimbam niste garduri. Vrem sa fie frumos, mai ales ca vor veni si baiutenii plecati la munca in strainatate”. Ioana LUCACEL ioana@gazetademaramures.ro