Comert cu sclavi

* Sute de romani sunt vanduti, ca vitele, in strainatate * Pe langa traficul de migranti, in zona „raului contrabandei ilegale”, Tisa, s-a dezvoltat o adevarata caracatita care scoate la mezat, muncitorii romani I Surse informate spun ca recesiunea economica a generat un adevarat exod in vest, dar multi muncitori au devenit sclavi * Mai mult, capii retelelor acuzate de astfel de infractiuni sunt, bine mersi, in libertate. In Uniunea Europeana si la cativa kilometri de punctul zero al Europei, sute de romani traiesc in conditii de sclavie. E drept, modern. Criza economica si somajul au transformat muncitorii romani in sclavi pe campiile vestului. Tot mai multi maramureseni sunt momiti in strainatate cu salarii exorbitante si ajung sa fie sechestrati si exploatati in ferme si fabrici. Surse informate ne-au declarat sub protectia anonimatului ca tinta favorita a traficantilor de „forta de munca” e Cehia. Si ca, cele mai multe victime provin din zona Sighet-Valea Izei: „retelele astea de trafic de persoane, care au in frunte sigheteni si cativa recidivisti din zona Vadu Izei-Sapanta-Remeti, duc barbati in strainatate si ii sechestreaza. Traiesc efectiv ca si animalele. Mananca mancare stricata si sunt obligati sa lucreze epuizant de mult”. Culmea e ca, desi putini dintre „sclavi” au reusit sa se intoarca in tara, putini au povestit, de rusine, ce li s-a intamplat. Cert este ca, deocamdata, mai toti traficantii aratati cu degetul sunt in libertate. Cel mai rasunator caz de acest fel l-a avut in centru pe Gheorghe Hrihorisan din Remeti. Barbatul a fost acuzat de coordonarea unei retele care a vandut cam 600 de muncitori romani in Cehia si i-a transformat in sclavi. Culmea e ca Hrihorisan a fost acuzat de astfel de fapte si in 2004. Dar, in ciuda recidivei, de cateva luni bune este judecat in stare de libertate. Intre timp, pare-se ca a fost condamnat de Tribunalul Maramures, la vreo 7 ani, dar pronuntarea apelului se tot amana. Ultima sedinta a fost programata pentru luni, 6 septembrie, la Curtea de Apel Cluj, dar s-a amanat din nou, pe motiv de citarea partilor, pana in noiembrie. Nici situatia „capilor” din afara nu e lamurita. Dupa ce, in 2007, diplomatii romani de la Praga au aflat ce se intampla pe plantatiile de sparanghel din Cehia si, mai multi muncitori au reusit sa evadeze din „tarc”, fenomenul a fost luat la ochi si de autoritatile romane. S-a stabilit ca exista doua grupari, una in nord, una in sud, ambele legate de un cetatean ucrainean din Transcarpatia, Bentsa, cu permis de sedere in Cehia, care se pare ca plasa „marfa” primita din Romania. Ucraineanul a fost arestat impreuna cu alte doua persoane tot in 2007, aproape in acelasi timp cu maramuresenii Hrihorisan, Lemac si Onisa. Toti au primit aceeasi acuzatie: trafic de persoane si constituirea unui grup infractional organizat. Dar, pare-se ca si procesul ucrainenilor e tot in desfasurare. Bentsa isi infiintase in 2003 o firma, Bear Loging CZ s.r.o., instrumentul prin care oferea muncitori pe plantatiile de sparanghel si nu numai. Povestea „gruparii” romano-ucrainene-cehe a generat multa valva si in tara si in strainatate, atat din cauza numarului mare de victime, cat si a conditiilor inumane in care erau tinute acestea. Victimele au povestit ca erau in permanenta amenintate si batute. Recrutarea se facea prin anunturi in diverse ziare locale, care prezentau oferte de munca bine platite in Cehia. Cand se adunau opt-zece barbati, racolatorul ducea victimele in zona Sighet sau Satu Mare, dupa ce li se percepea o taxa de 100 de Euro. Apoi, viitorii sclavi erau predati „stapanilor”, care ii trimiteau, „pachet”, in Cehia la mici fabrici, gatere sau plantatii din apropiere de Praga. Acolo, barbatii erau obligati sa munceasca fara bani, cu hrana cat sa le asigure supravietuirea si sa traiasca in conditii inumane. Daca se revoltau, erau batuti sau amenintati. Potrivit anchetatorilor, romanii se ocupau de racolare, iar dupa iesirea din tara, victimele erau preluate de ucraineni, care se ocupau de transport si „predarea” marfii. Astfel, un roman racolat de banda cu pricina, caruia i se promisese un salariu lunar de 7.000 de euro, avea sa fie vandut diversilor speculanti pentru aproximativ 600 RON. Munca in Cehia Din cauza numarului mare de exploatari prin munca in Cehia, ANITP, in parteneriat cu OIM si Ministerul de Interne din Cehia, a initiat o campanie numita „Munca in Cehia. Scopul acesteia a fost tocmai informarea opiniei publice asupra pericolelor (traficul de persoane) care pot aparea in Cehia printre persoanele care se deplaseaza in aceasta zona pentru un loc de munca mai bine remunerat si modul in care persoanele aflate intr-o situatie de pericol pot sa apeleze la ajutorul autoritatilor si ONG-urilor care se ocupa de problematica traficului de persoane. „Tarcul” terorii Dupa ce ii cumparau, „stapanii” le confiscau pasapoartele muncitorilor si ii sechestrau in adevarate „lagare de munca”, in conditii inumane. Erau cazati si cate 10 intr-o camaruta, de unde aveau voie sa iasa dosar cu acordul sefilor, si doar pentru a merge la munca. Orele de „program” erau de dimineata buna, de cum se lumina de ziua, pana noaptea tarziu. Unii primeau bani cat sa-si cumpere doar hrana necesara supravietuirii, dar unele victime povestesc ca mancau zile in sir paine si prune fierte. Daca cineva se revolta, era batut si amenintat. Ioana LUCACEL ioana@gazetademaramures.ro