Com Super, intre penibil si interese

Cazul societatii comerciale Com Super SA incita si invita la o atenta analiza, macar prin prisma derularii evenimentelor care au dus la scandalul continuat cu procese interminabile. Dintr-o societate comerciala respectabila, cu spatii comerciale de exceptie, s-a ajuns la certuri care, de-a lungul timpului, au fost cap de afis in presa baimareana.

Povestea a inceput in iulie 1995, o data cu alegerea lui Gheorghe Stefan in functia de presedinte al Consiliului de Administratie (CA) al Com Super. In acelasi timp, Stefan a fost si presedintele Consiliului de Administratie al PAS. Conform declaratiilor unora dintre actionarii societatii, cei din functiile de conducere ale Com Super dadeau ordine si tot ei le executau. Dupa 1995, Stefan, care detine 9.000 de actiuni (7%), a luat in locatie de gestiune spatiile Triumf (din complexul Materna, bd. Traian), Consignatia (Bd. Traian) si Complex Sasar (la etaj, in cadrul RFN). Acest lucru a fost posibil pentru ca in unele situatii, gestionarii magazinelor respective nu detineau societati comerciale si nu puteau inchiria spatiile in nume propriu. Asa ca le-a inchiriat Stefan, care le-a subinchiriat gestionarilor. Unii actionari pretind ca subinchirierile sunt posibile numai cu acordul CA, dar, in realitate, actionarii nu stiau nimic.

Era „Stefan” si oculta Armas

In 1998, ceilalti membri ai CA au cerut demisia lui Stefan Gheorghe din motive neclare. In sedinta AGA care a urmat demisiei lui Stefan, membrii CA au vehiculat numele lui Rodica Armas, cea care a si devenit presedintele CA al Com Super (fiind singura propunere).

Armas este cea mai influenta persoana dintre cele trimise in judecata in dosarul Com Super, una dintre persoanele care au manipulat societatea dupa bunul plac. A detinut mai multe spatii comerciale. In 1995, Atena Lux (firma administrata de Armas) a incheiat un contract de asociere cu Alphabank, in baza caruia, Armas a incasat 91.000 dolari. Acestia trebuiau sa intre in contul Com Super, dar sunt voci care afirma ca nu s-a intamplat asa.

Ulterior, in 1996, Armas a cedat spatiul Bancii Bucuresti (actualmente Alphabank), printr-un contract de uzufruct, la pretul de 235.000 euro, pe o perioada de 30 de ani. Mai simplu spus, dupa 30 de ani, Alphabank devenea proprietara spatiului. Cateva calcule, pe care din lipsa spatiului nu le detailam, arata ca aceeasi suma, ba chiar dubla (daca ne raportam la chiria pe mp), era platita de chiriasii Com Super, dar care nu deveneau dupa 30 de ani proprietari ai spatiilor. Ulterior, s-a incheiat un contract de vanzare-cumparare intre Com Super si Alphabank.

Actiuni in familie

Revenind la 2005, subliniem ca procesele iscate de scandalul Com Super au luat turnuri diferite. Procesul in care doua dintre fostele actionare ale societatii au fost excluse din randul actionarilor de conducerea societatii, pierzandu-si actiunile, s-a finalizat cu decizia instantei de a le repune in drepturi pe angajate. Acestea si-au reprimit actiunile si... atat. Spatiile pierdute de cele doua actionare, care intr-adevar inseamna ceva, sunt folosite acum de alti actionari.

Alta ciudatenie este faptul ca in noua lista a actionarilor, din mai 2005, apar nume noi fata de lista initiala, desi actiunile societatii nu se pot instraina decat membrilor actionari! Fapt si mai interesant este ca unii actionari si-au facut actionari-rude sau soti. Ii amintim pe cativa: Florin Liviu Crisan este fiul lui Florica Crisan si a primit actiuni pentru firma sa Bebe International; Carol Iosif Balasz a primit actiuni pe numele firmei sale Bettina Kar; Traian Buda este sotul Aureliei Buda si a primit actiuni pe numele societatii sale Comercial Centranom; Diana Gherman este fiica lui Rodica Armas si a primit actiuni pe firma Rennania condusa de cuplul mama-fiica; Viorel Cozma este fiul lui Elvira si Gheorghe Cozma si a primit actiuni in numele firmei sale Telelogic.

Chiriasii cu actiuni

Alaturi de acestia, intre actionari se regasesc persoane care nu au nimic in comun cu societatea Com Super, decat faptul ca o perioada au inchiriat spatiile de la actionari, actionari care, fara a fi proprietari, le-au vandut chiriasilor fara nici un suport real. Pentru ca spatiile nu se puteau vinde, chiriasii au fost „despagubiti” in actiuni la societate. Este si cazul lui Francisc Kovacs (firma Inter Korex) care a cumparat spatiul de la Stefan Gheorghe, sau Gavril Pasca (firma Inter Pasca) care a cumparat spatiul fostei Materna.  In 2004, in proiectul de divizare a societatii au fost nominalizati toti actionarii, cu numarul de actiuni si valoarea in numerar platita pentru acestea. Fiecare actiune are o valoare contabila de 38.067 lei vechi.

Totusi, daca inmultim numarul de actiuni detinut de fiecare actionar cu valoarea unei actiuni, vom obtine date diferite (!) de cele prezentate oficial in lista activelor corporale (unde fiecare actionar figureaza cu valoarea activelor pe care le detine, proportional cu actiunile sale). Spre exemplu, Atena Lux (firma lui Armas) detine 3.479 de actiuni care valoreaza peste 132 milioane lei vechi, dar in lista activelor firma apare ca detinand bunuri in valoare de 108 milioane lei vechi. De asemenea, Kaufhaus detine 14.430 de actiuni care valoreaza 550 milioane lei vechi, dar in lista activelor valoarea acestora este de doar 425 milioane lei vechi. Exemplele ar putea continua. Vom reveni.

Cauza proceselor

In 2005, deoarece conducerea societatii este „angrenata” in procese, actionarii au hotarat sa fie aleasa o noua conducere. Presedintele CA al Com Super este Mihai Pantaru, unul din actionarii firmei. Acesta ne-a declarat ca a acceptat functia deoarece doreste ca problemele societatii sa fie rezolvate: „dupa atatea scandaluri, este normal ca firma sa aiba o imagine proasta. Toate certurile au plecat de la cele doua doamne. Nu este adevarat ca s-au facut afaceri, nereguli. Au fost nenumarate controale si nu s-a gasit nimic. Toate actele societatii sunt la vedere. In cazul celor doua doamne, tocmai pentru a termina acest scandal, am prezentat AGA trei posibilitati de a aplana conflictul. Printre altele, am propus ca sa reprimeasca spatiile, in concordanta cu numarul de actiuni detinute de fiecare, fara sa mai plateasca nimic. Stiti ca ele au de platit chirii restante! Actionarii nu au fost de acord. Au cerut ca si ele sa faca exact ce am facut fiecare din noi. Sa plateasca ce au de platit si sa primeasca spatiu in functie de actiuni si de doua categorii. O parte in zona mai buna si o parte unde sunt spatii din a doua categorie. Nu au acceptat oferta. Eu cred ca ne-am purtat rezonabil, dar cele doua nu vor decat sa ne certam si probabil doresc bani. Procesele vom vedea cum se vor finaliza...”

Nicolae TEREMTUS