Colţu meu. Ziua în care a venit gheaţa!

Ar fi trebuit să scriu un text despre alegerile care au trecut. Dar ce se mai poate spune? Noi, românii, am reuşit cel mai spectaculos rezultat. Şi pentru asta nu prea mai ai ce spune. Poate faptul că am prieteni plecaţi dincolo şi care m-au sunat să îmi spună că nu pot vota. Furioşi, supă­raţi, nedumeriţi. A fost o mare por­cărie şi poate acum se vor lua măsurile necesare, suntem de ruşinea Europei.
Nici nu au trecut primele veşti legate de vot şi a venit ziua de marţi. Ziua care a adus furtuna. O altă situaţie incredibilă. Eram în camera mare din apartament, undeva la etajul trei. La un moment dat, geamurile au gemut, deşi erau închise. Am ştiut că urmează ceva rău. Vântul a început să bată foarte tare. Din copaci au căzut crengi, frunze peste tot. Şi a început să cadă chestii din alea de pe acoperişurile blocurilor. În special, plăci de azbest, dar şi burlane, bucăţi de tablă sau bucăţi din tencuiala blocurilor. Mai târziu am văzut chiar sub geamurile mele o maşină parcată lângă bloc, cu parbrizul distrus. A căzut pe parbriz o bucată de ten­cuială, smulsă de vântul turbat, de pe perete. Nici nu vreau să mă gândesc ce s-ar fi întâmplat dacă ar fi căzut în capul cuiva. Mulţi oameni fugeau spre un adăpost. După nebunia vântului a venit nebunia grin­dinei. Iniţial, câteva secunde, a căzut o grindină normală, din aia mică, după care, brusc, a început să cadă din aia mare, mai mare ca un ou mare. Sunau burlanele de la bloc ca nişte tobe. Peste tot se auzeau răpăituri incredibile. Şi am văzut o chestie impo­sibilă. Un porumbel a zburat în picaj, cred că de pe blocul nostru, până s-a lovit de o maşină după care a reuşit să se înalţe din nou şi a ajuns la blocul vecin, bloc care are nişte găuri în acoperişul, oricum făcut ferfeniţă. A avut noroc, mai ales că grindina mare ca oul cădea în continuare.

După ce s-a terminat toată nebunia am deschis geamul şi am luat contact cu aerul umed, rece, de afară. Mi-am aruncat privire jos şi am văzut toate maşinile parcate afară ciuruite, ca­potele lateralele, tot avea urme, adâncituri, găuri.