Coltu’ meu / Unii nu se mai satură!

M-am gândit că Maramureş a primit bani - mulţi, din punctul meu de vedere - prin Programul Naţional de Dezvol­ta­re Locală. Am şi scris un text pe această temă şi, în timp ce reciteam ce am scris, pe fluxul media a apărut o poziţie a autorităţilor din Cluj, tot pe tema acestui program. Băi, frate! Ăştia nu se mai satură! Erau indignaţi că au primit doar şase sute şi ceva de milioa­ne de lei. În condiţiile în care judeţul este al cincilea contributor la bugetul de stat.
Aşa o fi, doar că cei din Cluj uită câţi bani au venit în judeţul lor, în anii care au trecut, pe diverse linii de finanţare naţionale sau europene. Sute de milioa­ne de euro s-au dus acolo şi au ajutat la ridicarea judeţului la nivelul de acum. Să ne gândim doar la povestea cu regiunea de dezvoltare nord-vest. Un proiect iniţiat în 1997.
La momentul de debut, capitala regiunii de dezvoltare a fost fixată în Baia Mare. Fix pentru o zi. La noi, industria duduia, la Cluj încă nu. Dar ei au avut politicieni puternici, care au tras sforile pentru ca sediul regiunii să se mute în Cluj. Ideea acestor regiuni de dezvoltare a fost şi este să reducă disparită­ţile între judeţele componente.
E, în decursul anilor, aceste disparităţi s-au redus cam aşa: Clujul şi Oradea au tras peste o sută de milioane de euro, iar Baia Mare a beneficiat de 10 milioane, respectiv PIDU. Desigur, toată poves­tea se reduce la influenţă politică, un capitol la care Maramureşul nu a excelat niciodată.
Ideea tuturor programelor de finanţare, fie de la buget, fie din bani europeni sau alte surse, se reduce la chestiunea asta. Trebuie dezvoltate judeţele, regiunile, în aşa fel încât să nu existe diferenţe mari şi toată lumea să se poată bucura de civilizaţie, de drumuri, locuri de muncă şi tot ce implică un nivel de trai mai ridicat… Vorbesc ca un politician, dar în esenţă acesta e rostul… Şi cum percep mulţi dintre cei ce conduc, un judeţ, un oraş etc. Să ia cât mai mult!
Mai lăsaţi, fraţilor, şi ălora mai săraci şi amărâţi! De 20 de ani, noi, Maramu­reşul, am tot fost la coada clasamen­telor. Nu este o teorie comunistoidă sau politicianistă. E o constatare făcută la rece şi care reprezintă adevărul, o bucă­ţică din el!