Colţu’ meu / Un spital de cinci stele

Criza bebeluşilor din Argeş a scos în evidenţă încă o dată modul în care sunt conduse spitalele din ţară. Chiar dacă sunt medici ce îşi fac meseria, condiţiile în care lucrează pot face diferenţa, în sens negativ. Din mai multe motive am fost la Cluj şi am văzut câteva spitale.

Când pleci încolo te gândeşti că, într-un centru universitar, cu profesori de mare prestigiu, lucrurile stau pe măsura renumelui. Nu este aşa! Clădiri urâte, unele chiar se dărâmă. În interior te apucă groaza!

Este de neînţeles cum un loc în care vii să te faci bine poate arăta în acest fel. Desigur, este o problemă de management, în primul rând. Poate fi invocată şi slaba finanţare. Dar centrele universitare primesc mai mult şi situaţia este aceeaşi pentru toţi.

La polul opus, din fericire pentru Baia Mare se află spitalele din oraş. Iar între acestea, Spitalul de Boli Infecţioase arată deosebit. De când a fost terminată şi intrarea, totul este pus la punct. Ştii unde se merge, cum se merge. Sunt puse indicatoare şi tot ce trebuie. Curăţenia este desăvârşită, personalul amabil, iar lumina albă de afară inundă în mod fericit toate saloanele, cabinetele, holurile.

Pe jos este un linoleum de calitate, aşternuturile la fel. Sunt televizoare în camere. Mâncarea e bună, medicamente sunt. Condiţii de lux, aş putea spune. Dacă ar fi să clasificăm spitalele după criteriile de hotel, acesta ar trebui să fie de cinci stele.

Toate realizările de la Spitalul de Boli Infecţioase poartă amprenta managerului Spitalului. Viorica Cherecheş este un manager perfect. Ştie să împartă banii pentru a avea medicamente tot timpul şi din tot ce trebuie, angajaţii au salarii bune, colectivul format în ani de zile nu pleacă de acolo, iar Spitalul a trecut de toate verificările cu note maxime.

Dincolo de poveşti, acest Spital este o poveste reuşită şi poate fi dat exemplu oriunde în ţară, mai ales acum în multele crize care macină sistemul medical românesc.