Curs valutar
Recomandările Gazetei
Evenimente locale, concerte, teatru, expoziții, filme, cărțiNewsletter
Ultimele comentarii
Colțu’ meu / Un pas spre normalitate. Urmează al doilea
Nu am îndrăznit să merg la Sărbătoarea Castanelor, nici măcar la deschiderile oficiale. Sătul de manifestarea care în ultimii ani degenerase, devenind un fel de bâlci, am evitat zona, nevrând să mă pierd în marea de oameni veniţi să mănânce şi să bea, parcă tot timpul.
Pe de altă parte, în urmă cu un an, am avut norocul să ajung în Oradea taman când erau zilele oraşului şi o manifestare asemănătoare cu cea de la noi. Am fost impresionat de curăţenie, de faptul că acolo nu erau standuri, rulote, mese la care să se vândă „brizbrizurile” ce se vând aici. Am fost chiar mirat. Cum? Nu au şi ei minoritarii lor? Se pare că minoritarii de acolo nu se ocupă cu comerţul ambulant şi degradant. Cel puţin, eu nu am văzut.
În Oradea, de ziua oraşului era amplasată o scenă unde aveau loc concerte şi existau câteva locuri amenajate unde se putea mânca. Nu am găsit un magnet, măcar, de vânzare. În fine, cu imaginea idilică a unui oraş ce petrece fără să dea pe jos bere ieftină şi ambalajele de la eternii mici (şi mie îmi plac micii, dar nu cei de la Castane) am trecut peste sărbătoarea noastră. Cu tristeţe... Să nu uităm că Sărbătoarea Castanelor e cea mai veche din ţară, pe stilul democraţiei originale româneşti, iar de aici a plecat moda acestor sărbători în ţară.
Dar zilele trecute am fost nevoit să umblu pe acolo, pe Unirii şi în Centru Vechi. Băi frate, ceva s-a schimbat! Bulevardul Unirii este, în sfârşit, circulabil. Pe mijloc nu mai sunt îngrămădite standuri şi tarabe la nesfârşit. E mai curat şi mai apropiat de ceea ce ar trebui să fie sărbătoarea băimărenilor. Desigur, minoritarii sunt majoritari şi se vând cam aceleaşi lucruri, aceleaşi porcării de tip bâlci, dar pasul spre o sărbătoare mai curată, mai prestigioasă, a fost făcut. Mai e de lucru. Nu e posibil ca toţi cei care vând aceleaşi lucruri, să aibă acelaşi preţ. De exemplu, castane la 5 lei punga. Peste tot. Păi, măcar unul să dea cu 4 lei, 3 lei, un preţ mai apropiat de realitate. Probabil este un cartel al preţurilor sau or fi toţi din aceeaşi mare familie!