Colţu’ meu / Un blocaj inedit de Crăciun

Am încercat în aceste zile să mă desprind de vânzoleala sărbătorilor de prin oraş. Aşteptam forfotă, blocaje în trafic, magazine arhipline, cam ceea ce se întâmplă în fiecare an, de mai mulţi ani încoace. Spre semibucuria mea, nu prea a fost nebunia obişnuită. Poate e cam devreme, dar parcă nu e ca altădată. O astfel de situaţie poate fi generată de lipsuri, de sărăcie, mai pregnantă decât în perioadele în care economia duduia. Şi mi-am spus să merg să văd un brad.

Din nord în sud, din est la vest nu am găsit brazi româneşti. Eu fiind un patriot! Doar din Germania, Olanda şi din alte ţări ce nu prea au munţi ca ai noştri. Am pipăit mulţi, i-am mirosit, dar nimic! Nici măcar un miros subtil a brad, a proaspăt, a verde, a ceea ce simţeam când aduceam bradul de Crăciun acasă. Asta înseamnă că aceşti copăcei de import sunt crescuţi forţat, precum puii şi porcii de import, în pepiniere speciale pentru astfel de sărbători. Nu este o noutate faptul că brazii de import nu prea au nimic cu brazii de sărbătoare româneşti, nou a fost faptul că nu am găsit de-ai noştri. Trist, la cât se fură din păduri, am fi putut şi noi, amărâţii de români, să ne bucurăm de un brăduţ mai amărât, dar mirositor frumos, adevărat, proaspăt… După umbletul aiurea şi nervii iscaţi de o situaţie absurdă, am hotărât să nu fac brad.

Dar…noroc! Un prieten a avut inspiraţia să îmi aducă un brăduleţ frumos şi românesc sută la sută. Bucuros, l-am depozitat pe balcon, privind-ul de fiecare dată când trec pe sub sau pe lângă camera cu balcon.

Şi au mai trecut câteva zile, de parcă nu am intrat pe ultima sută de metri.

Dar, de fiecare dată există un dar, joi am avut parte de o schimbare de decor. Încercând să ajung în Centrul Vechi, la un eveniment, m-am trezit blocat în trafic, cam ca la Bucureşti, ceea ce pentru Baia Mare e o situaţie inedită. Coloana de maşini se întindea de la un semafor la altul şi chiar mai departe.