Colţu’ meu / Şcoala, o instituţie politizată, la greu

Concursul pentru fotoliile de directori în şcoli au scos la suprafaţă o parte din mizeriile care se adună, în general, în astfel de situaţii.

Nu am crezut că lucrurile au decăzut chiar atât de tare şi este trist deoarece vorbim de cei care vor conduce unităţi şcolare, cele în care învaţă copiii viitorului nostru.

Tot învăţământul este politizat până la maximum.

Dar să explic, chiar dacă nu voi da nume şi locaţii, cel puţin deocamdată. O localitate mică prin construcţie şi denumire are un primar bătăios şi „băşcălios”. Dintr-o pură întâmplare e şi de un cult religios interesant. Ăsta şi cu un preot de la un alt cult religios au făcut o alianţă greu de întâlnit în condiţii normale. Cei doi au interese de a pune un director aşa cum vor muşchii lor. Interese meschine, evident. Unul a câştigat în alegeri cu ajutorul candidatului, iar altul are prunci în şcoală şi este foarte înfigăreţ. Nu îmi dau seama de ce!

Primarul vine şi le freacă ridichea celor din şcoală cu orice ocazie. Başca, le-a transmis că nu le plăteşte naveta celor ce vin de pe văi să îi înveţe pe pruncii celor din comună deoarece nu are bani la buget pentru aşa ceva.

Eu nu cred astfel de prostii spuse unor profesori ce şi aşa sunt nevoiţi să înghită multe.

Tot primarul ăsta le-a transmis navetiştilor-profesori să vină, să se mute cu familiile lor acolo în comună, să nu mai trebuiască să le plătească naveta. O tâmpenie mai mare ca asta nici că se poate!

Dacă te duci la inspectoratul condus tot pe criterii politice ţi se spune că politicul nu are nicio treabă cu şcoala, cu funcţiile de conducere.

În realitate, totul are de-a face cu politicul şi cu politicienii.

Şi în oraşele mari şi în cele mici, mici.