Curs valutar
Recomandările Gazetei
Evenimente locale, concerte, teatru, expoziții, filme, cărțiNewsletter
Ultimele comentarii
Colțu’ meu / Să vină liberele capitaliste
Când sunt zile libere, lumea parcă înnebunește. Toți vor să plece mai repede acasă de la serviciu sau dacă se poate să nu meargă deloc. Dacă sunt două zile libere, s-ar dori trei sau patru și tot așa. Se fac planuri de mers cât mai departe și pe bani cât mai mulți. Am devenit un popor dependent de aceste libere care apar la tot felul de ocazii. Unele sunt justificate, dar altele nu fac decât să arate celor mulți cine are puterea.
În toată fojgăiala asta generată de ziua liberă vezi și fața reală a serviciilor oferite populației. De pildă, comerțul este la un nivel foarte jos. Iată un exemplu:
Era seară, ora 18.40, iar ziua următoare, liberă. Deoarece am uitat să cumpăr niște chestii, am plecat spre acest magazin, având în vedere că închidea la ora 19.00. În șapte minute am ajuns acolo. Ușa magazinului era larg deschisă. Dau să intru, dar pe jos era deja spălat. Toate galantarele erau acoperite cu hârtie. Una din vânzătoare, îmbrăcată civil, strigă și mă pune în gardă că este închis. Vorbește urât. Încerc să aflu dacă în ziua liberă o să fie deschis, fiindcă majoritatea magazinelor mari sunt deschise. Urlă, literalmente, că este închis. Instantaneu m-am enervat și i-am replicat că nu este încă ora 19.00, mai erau vreo șase minute. În mod normal ar fi trebuit să fie deschis publicului. Dacă toate lucrurile erau aranjate în magazin, pentru închidere, înseamnă că pregătirile au fost făcute cu cel puțin o juma’ de oră mai devreme. Am strigat și eu din ușă că nu este normal și că ar fi trebuit să pună orar cu închiderea magazinului la 18.30. Femeia s-a oprit din turuială și s-a uitat încurcată spre o colegă ce apăruse din cotloanele magazinului.
Am plecat cu un gust amar față de comerțul capitalist, amintindu-mi de cel comunist, mult mai corect și mai eficient. Atunci, nu se închideau magazinele mai repede, curățenia se făcea după ora de închidere, tot atunci se aranjau rafturile.
Nu mai vorbim de personal. Toți angajații absolviseră școli comerciale în care au învățat cum să se adreseze cumpărătorului, cum trebuie să vândă, cum trebuie să prezinte. Acum...