Coltu’ meu / Politicienii de doi bani

Am asistat la o discuţie fără sfârşit pe tema drumurilor, a Aeroportului şi altor subiecte de mare interes. Cei care discutau, politicieni, nu din ca­tegoria liderilor ci din rândul 3 sau 4. Categoria celor care nu vor ajunge niciodată lideri, ci vor fi în plutonul celor care aprobă, votează orice prostie doar pentru că aşa spune un lider. Fiecare partid are rânduri de astea. La şedinţe, la evenimente, pe stradă sau în parc îi poţi recunoaşte uşor. Parcă au lipit pe frunte indicatorul: sunt politician de categoria… Cei mai mulţi nu ştiu să vorbească în faţa unui public, la conferinţe de presă sau cu ocazia zilei de naştere a soţiei. Nu citesc, nu merg la teatru decât dacă este nevoie pe linie de partid, în secret le plac manelele şi se uită cu neruşinare după femeile partidului din care fac parte. Nu au o mare importanţă în partid, dar sunt importanţi. Veşnic se află în preajma celor care iau decizii şi lumea din afară îi văd ca fiind personaje importante.
Zilele trecute, la discuţia nesfârşită despre drumuri şi Aeroport, unul din­tre ei m-a enervat mai mult decât ar fi trebuit.
Tipul ăsta tot spune că Aeroportul este cum este, că ar trebui să ve­dem…, că nu vom…, numai dezastre. Şi cere imperativ liderilor să facă şi să dreagă. Dacă considerăm că cele spuse fac parte din ceea ce se numeşte declaraţie politică, până la un punct merge, dar nu eram într-un cadru organizat, nu erau lideri sau presă, pur şi simplu eram într-un loc în care lumea umblă din stânga spre dreapta. Erau acolo întâmplător şi îmi doream un pic de linişte. Adică nu eram cu ei, dar îi ştiam.
Ăsta de care am scris mai sus vrea să pară că e citit, cult, este meticulos, merge des în străinătate, îşi face manichiura, are haine de firmă, dar nu ştie să le poarte. În fine, e un prostovan ce spune că ar trebui să facem ceva pentru că la Aeroport nu s-a făcut mai nimic şi lumea este obligată să meargă la… Sătul de inep­ţii, exasperat că nu scap nici când vreau să petrec în linişte o juma de oră, am plecat spre Aeroport să iau primul avion!
  
Pe Pământ, două lucruri sunt omni­prezente: hidrogenul şi proştii.