Coltu’ meu / Obsesia statului paralel la nivel local

A fost o săptămână anostă din punct de vedere al ştirilor. Iar nu se prea întâmplă nimic, la nivel local. Doar povestea statului paralel agită minţile tulburi ale unor politicieni, chiar şi de pe la noi. Nici nu are rost să-i numesc că nu aş face decât să alimentez o mare prostie ce bântuie spaţiul public. Chestia nasoală e că oamenii, unii dintre cei mulţi, nu îmi dau seama cât de mulţi, cred în teorie, ba o şi argumentează cu cele auzite pe ici-colo. Adevărul e că şi eu am mai spus că ONG-urile au o putere mare, că fac ce vor, că impun unele şi altele. Dar eu vorbeam de ONG-urile de mediu şi de problematica de mediu. Nu am crezut şi nu cred că ţara e condusă de multinaţionale, securişti, oengişti. Când îi aud pe ăia de la Bucureşti cu reforma justiţiei, cu DNA cu pumnul în gura celor care au mai mişcat ceva… îţi vine să pleci pe insulă cu cinci cărţi în geantă, să uiţi că un Tăriceanu, Dragnea, Codrin nu mai ştiu cum fac legea, impun teorii doar scapă de… Desigur, parlamentarii şi liderii politici trebuie să respecte disciplina de partid, dar şi chestia asta are o limită. De la un punct încolo devii ridicol în susţinerea teoriei statului paralel. Ce vor face cei de aici după ce PSD va renunţa la teorie, ori la cei ce o susţin?
Treaba lor!
Partea proastă e că acum, în orice domeniu, la orice nivel, orice fel de şef, cât de mic e se foloseşte de teoria asta. Face o porcărie, fură sau favori­zează o afacere oneroasă din care are o felie respectabilă şi dacă este prins, se mai întâmplă, aruncă chestia cu statul paralel ce vrea răul poporului şi îi prinde pe nelegiuiţi. Am asistat la o astfel de situaţie. Unu ce are probleme tot o dădea cu statul paralel, iar cei din jur îl compătimeau pentru cât trage din cauza paraleliştilor ce vor răul poporului. Pe de altă parte, şi oa­menii, cei mulţi, cei care cred astfel de bazaconii sunt de pus în ramă. Avem un popor… Nu ştiu cât de mulţi sunt, dar sunt!