Colțu' meu. Isteriile sfârșitului de an

Isteria Schengen s-a suprapus peste isteria de la Mondialul de fotbal. A rezultat o isterie comună ce ne-a mai scos din isteria războiului din Ucraina. Ultimele săptămâni, chiar luni, mi-au amintit de zilele isterice ale Revoluției din 1989. Atunci eram stresați de ce se întâmpla prin țară, fără să știm exact ce și cum. Singura sursă de infor­mații era radioul. Cine avea. La Europa Liberă se transmiteau știri din țară.

După ce a fugit Ceaușescu, a început și nebunia, isteria generală. Eram în oraș, la serviciu și s-a anunțat fuga dictatorului. S-au spus tot felul de prostii, dar atunci totul era credibil. Se spunea că vine armata, securiștii, milițienii, că se va trage, că vor fi victime. Am fugit să ne scoatem copiii de la creșă. Pe străzi toți alergau și se uitau lung la cei care se opreau la colțuri de stradă sau de bloc. Era o suspiciune incredibilă. Am ajuns aca­să cu copiii și ne-am baricadat, efectiv, în apartament. Nu aveam televizor, dar am luat de la un prieten plecat din Baia Mare.
Câteva zile cam așa a fost. Televizor, cu o antenă pusă în balcon, și discuții cu vecinii. Nici acasă la părinți nu am fost.
Isteriile de acum au o altă desfă­șurare. Există multe informații, prea multe, și o parte din ele false. Sunt rețele de socializare, telefoane mobile, alte scule cu care poți vorbi la orice distanță. Isteria de acum este mai interiorizată. Și cu rezultate palpabile imediat de la apariția subiectului. NU am intrat în Schengen și mulți au reacționat. Până la urmă, nici nu știi dacă e chiar așa de rău.
Isteria de la fotbal a fost una mai plăcută. Am văzut meciuri și echipe interesante. La început a fost Japonia, apoi, pe măsură ce au trecut etapele, a devenit o sen­zație echipa Marocului. O echipă de care, la începutul Mondialului, nu spuneai că va trece de grupe. Dar să ajungă în semifinale, să joace cu Franța cum nu a făcut-o nicio altă echipă. Din punctul meu de vedere, Franța nu a meritat să meargă în finală. Văzând această  echipă magică a Marocului, mi-am dat seama că noi, România, suntem departe de fotbalul mondial. Mulțumim Becali și celor care au distrus fotbalul românesc.