Colţu’ meu / Împăratul cel rău, pe nume Boitor

În timp ce scriam textul cu şi despre DGASPC, am aflat un lucru incredibil. La celebra instituţie a venit o „anonimă” prin care erau înştiinţaţi că un copil de câteva luni este ţinut în condiţii inumane, undeva în zona Parcului Municipal. Norocul pruncului a fost că sesizarea a ajuns la Abuz-Neglijare. Spun asta, apropo de modul în care Boitor se poartă cu Raoul.

Cel mai bun asistent social al Direcţiei a plecat în misiune, deşi afară era frig, programul era spre final şi aşa mai departe. La faţa locului s-a dovedit că nu era nici un prunc, dar a aflat că ar fi undeva mai în sus-ul muntelui. După o căutare temeinică a fost găsit copilul. De fapt era un fel de colibă, cu doi pereţi din ceva folie subţire, iar în faţă şi în spate nimic, doar aerul rece al iernii. Pe jos o pătură subţire, uzată. Mizerie şi tot tacâmul. O femeie cu un copil de doi ani şi cu un prunc de două luni, reţineţi! Toţi stăteau în plin munte sub frigul ce ne-a cotropit fizic şi sufleteşte.

Pruncul de două luni era roz-bombon, ca să fim cinici. Era într-o stare fizică deplorabilă, nici nu se poate povesti.

Dacă Raoul nu s-ar fi dus la acest apel cu siguranţă pruncul ar fi renunţat la o luptă pe care nu ar mai fi putut să o ducă.

Putem spune că Serviciul Abuz-Neglijare din cadrul DGASPC Maramureş a salvat viaţa unui copil nevinovat. Un alt caz rezolvat!

Nu dorim să ridicăm statui nimănui, cei de acolo şi-au respectat meseria. Ei! Alţii nu!

Dar trebuie să spunem astfel de cazuri pentru că la DGASPC se întâmplă lucruri incredibile. Traficul de influenţă, politicul se bagă într-o zonă în care vorbim de interesul superior al copiilor aflaţi în sistemul de protecţie al statului.

Chiar este atât de greu să se facă un pic de ordine în această zonă? Boitor este împăratul copiilor, după cum a fost poreclit tot de cei din presă.

Din păcate este împăratul cel rău!