Colțu' meu. Despre deșertificarea prefectului

În fiecare săptămână aud, citesc câte o năzdrăvănie din partea autorităților sau a celor care conduc instituțiile statului, deconcentratele. Zilele trecute, am dat de o informare venită din partea prefecturii. Noul prefect, un liberal care nu prea zice nimic, a vorbit despre iazurile de steril care sunt în jurul Băii Mari. Și a spus, la un moment dat, că a vorbit cu nu știu care șmecher din București, de la ministerul nu știu care, pe această temă. Spunea prefectul că este fenomenul de deșertificare a iazurilor și trebuie luate măsuri. Băi, frate, de când cu această secetă, cu lipsa apei din solurile moldovene și din sud, se tot vorbește de deșertifi­carea României. O formulare la fel de nefericită. Pentru că nu este vorba de transformarea câmpiilor românești în deșerturi, ci de unele zone în care lipsa apei este o problemă.
Deci deșertificarea înseamnă transformarea unui teren pe care erau culturi agricole în deșert, din cauza lipsei de apă în sol. Nu mai plouă de mult timp sau plouă foarte puțin. Când spui deșerti­ficare, te gândești la Sahara, la dune de nisip, la tot ce înseamnă deșert. De fapt, se vor­bește de acest fenomen de mai mulți ani. Cum e secetă, cum are loc o deșertificare. Probabil fenomenul ar fi stopat, înlăturat, dacă s-ar rezolva sistemul de irigație. Dar e o altă discuție.
Revenind la deșertificarea iazurilor de steril, prefectul trebuie să știe că aceste iazuri, după ce au fost formate, ar fi trebuit să fie înierbate. Să fie copaci care se înmulțesc repede și care ar forma o perdea de vegetație cu rolul de fixare a sterilului. Altfel, sterilul este luat de vânt, atunci când e căldură mare, și împrăștiat pe la casele din jur și chiar mai departe. Toate iazurile care sunt în jurul municipiului au fost construite, se poate spune și așa, în perioada comunistă sau în primii ani de după 1990. Atunci nu se ținea cont de ecologie, sterilul era pus cum dorea mușchiul celui care conducea atunci, iar lucrări de ecologizare, înierbare, nici pomeneală. Am fost pe mai multe astfel de iazuri, în decursul anilor, și aspectul este unul selenar. Dar nu din cauza fenomenului de deșertificare. Aceste iazuri mustesc de ape ce se scurg  în solul din jur și de acolo în pânza freatică și în pâraiele din zonă. Deci, nu avem deșert, avem iazuri care nu sunt ecologizate sau nu sunt ecologizate corect. Praful care este în permanență în Baia Mare, în mare parte, de pe aceste iazuri vine.