Colțu’ meu / De la pix şi hârtie, la reportofon digital

În urmă cu 14 ani scriam textele pentru ziarul la care lucram pe foi de hârtie şi le trimiteam pe fax. În oraş, la multele publicaţii ce mergeau pe atunci, la loc de cinste erau pixul şi hârtia. Eram fascinat de meticulozitatea unor colegi de la cotidianul cel mai vechi, ei aveau hârtie de la tipar, hârtie de ziar, coli împăturite şi tăiate în format mic, cam jumătate de foaie de caiet. Pe foiţele astea ei scriau mărunt, dar mult.

Nu după mult timp, ne-am modernizat şi a trebuit să trecem la calculatoare. Primul a fost un 487, dacă mai reţin bine caracteristica principală. Am venit cu el acasă şi mi-am spus în gând că nu voi învăţa niciodată să scriu la el. Cei mai încântaţi au fost copiii mei. Ei au învăţat rapid să scrie şi mi-au fost şi mie ghid. Tastatura era complicată şi nu, dar exerciţiul a făcut diferenţa. Făceam concursuri în casă, care scrie cel mai repede… Aşa am început să îmi redactez textele la un calculator de doi bani, am spune acum.

Tot atunci am descoperit jocurile ce au făcut carieră în acea perioadă de început. Jocuri simple, dar care te îndemnau să stai ore în şir lipit de calculatorul ce bâzâia ba vesel, ba obosit de atâta efort. A apărut, vorbesc la nivel de consumator, internetul. Aveam internet prin linia telefonică. O nebunie!

Evident, dezvoltarea internetului, a tehnicii de calcul a fost explozivă. Nici nu îmi mai aduc aminte de trecerile la nivelele superioare, când am început să scriu cu ambele mâini, să închid ochii şi să nimeresc tastele corecte, unele… Am trecut la internet de mare viteză, aşa era caracterizat atunci, la calculatoare performante şi tot mai performante. Tot atunci au apărut şi telefoanele mobile. Primul meu telefon a fost un erickson masiv cu o antenă ce ieşea din el ca un stilou. Îl mai am undeva, în ceva dulap.

În doar 14 ani am ajuns atât de departe cu tehnologia, eu pot face diferenţa prinzând şi perioada de început. Cu toate acestea, vechiul meu reportofon cu microcasete mi-a rămas la fel de drag. Îi cam jerpelit, spart pe la colţuri, dar încă înregistrează. Nu se mai găsesc casete…