Colţu meu. Cum se circulă gratis cu autobuzul. Hoţie pe roţi!

Zilele trecute am călătorit prin târg cu autobuzul. Până în Centrul Vechi şi prin cartierul de la gară, două drumuri care mi-au arătat încă o dată că transportul în comun, în capitala judeţului, se face în dorul lelii şi mai gratis. Am avut timp să urmăresc pasagerii care urcau şi coborau în staţiile de pe traseu. Mi-am compostat biletul cumpărat de la un chioşc şi curiozitatea de ziarist m-a făcut să mă uit la cei ce urcau, dacă au bilet. Din multele materiale scrise pe această temă cu ani în urmă, ştiam că sunt unii care circulă fără bilet, în dispreţ faţă de ceilalţi. Dar ce-am văzut acum m-a lăsat fără glas. Din Centrul Vechi şi până la gară am văzut vreo patru cetăţeni cu bilet compostat. Desigur, nu am văzut la toate uşile autobuzului, dar pe partea de mijloc cam aşa s-au desfăşurat lucrurile. Probabil erau unii, am uitat să spun că autobuzul era plin, care aveau abonament, unii bătrâni, dar nici la cei mai tineri nu am văzut gestul de a folosi un amărât de bilet. La romi lucrurile sunt clare, circulă fără bilet şi nu se ascund, au un soi de agresivitate care îi fereşte de probleme cu un control, să zicem. Dar nici controlori nu am văzut. Or fi fost, dacă există, în pauza de masă. Apoi, mai este o şmecherie ce se practică pe scară largă, am văzut mai multe astfel de secvenţe. Unul cu bilet, în staţia în care se dă jos, îi spune unuia care se urcă cu bilet în mână să nu mai strice biletul că îl dă. Majoritatea acceptă şi aşa. Prin rotaţie, cu un bilet circulă vreo două, trei, patru persoane, sau cine ştie câte.
Nu ştiu câte bilete se vând zilnic faţă de câţi călători sunt transportaţi zilnic, nici nu ştiu dacă se pot face astfel de statistici, dar cu siguranţă există pierderi mari din motiv de necumpărare de bilete, un sport general încurajat şi de neputinţă, nepricepere, laşitatea oamenilor ce folosesc un serviciu public în mod gratis. Adică, în mod nelegal!