Curs valutar
Recomandările Gazetei
Evenimente locale, concerte, teatru, expoziții, filme, cărțiNewsletter
Ultimele comentarii
Colțu`meu / Chinurile copiilor la grădiniță, la creșă
A început școala, dar și mersul la grădiniță, la creșă. În fiecare dimineață, de pe la 7 jumate, încep copiii mai mari sau mai mici să meargă spre locurile în care trebuie să învețe. Cei mai nefericiți sunt pruncii de câțiva ani. Ei trebuie să se rupă de obiceiurile din primii ani de viață. La grădiniță, de exemplu, sunt împărțiți pe grupe mici și tot mai mari. Cei mici intră cu o oarecare curiozitate, dar când își văd mamele, în general, că pleacă și ei rămân, încep să plângă. Și tot plâng, iar mamele stau pe afară și nu știu ce să facă. Încet, încet, merg spre acasă și așteaptă ora de întoarcere acasă a pruncilor. Copiii vin cu mamele spre casă și mimează un fel de bucurie. Dar, la orice mișcare mai interesantă care aduce a despărțire, provoacă micuților plânsete și furie chiar. Mamele asistă neputincioase la plânsete, la palme date de copil, la gesturi care nu erau înainte de a merge la grădiniță. Și nu au trecut decât trei zile. Ce poți face? Unii le transmit mamelor neputincioase să nu cedeze, să nu îi ia pe copii acasă, cum ar vrea să facă. Se dau sfaturi, în general, pe ideea că pruncii își vor reveni, că vor fi bine după o perioadă de acomodare.
Posibil, în unele cazuri așa o fi. Dar am unele observații. Pe măsură ce au trecut zilele, puține, de altfel, copiii mici nu și-au revenit, ci din contră au devenit tot mai sensibili și suspicioși. Plâng și noaptea și nu se dezlipesc de mame. Cei din jur sunt priviți ca niște inamici. M-am tot întrebat care ar fi cauza. E greu de spus, mai ales că pruncii mici nu vorbesc bine, deci nu pot explica ce se întâmplă. Și revin la una din temele unor materiale făcute cu ani în urmă despre situația din creșe și din grădinițe. Spuneam că unele persoane din cele care lucrează în astfel de stabilimente nu au pregătire profesională potrivită ori se comportă aiurea cu acești copii. De aceea nici nu doresc să aibă camere video în incintă pentru ca părinții să vadă ce se întâmplă acolo în timp real. Dacă ar fi astfel de camere - la unele grădinițe private există - s-ar vedea dacă se strigă, dacă se comportă normal, cu afecțiune și așa mai departe.
La modul general, ne plângem că nu sunt suficiente locuri în astfel de instituții, dar nimeni nu le spune părinților că cel mai mare hop este acesta. Copiii plâng și tu nu știi ce să faci. Ai serviciu, poate bunici nu ai sau nu sunt disponibili și...