Colţu’ meu / Calapodul politicienilor liberali

Prezenţa lui Mircea Dolha în fruntea filialei liberale maramureşene mă miră şi mă tot miră. Şi mă tot mir de am ajuns să mă repet în textele scrise ceea ce arată că mirarea mea este mare şi inexplicabilă. Nu aş vrea să se creadă că îl consider pe Dolha ca fiind un politician de doi lei. El face multe parale, dar nu îl văd la liberali. Ziariştii mai vechi ştiu de perioada social-democrată a lui şi cum vorbea de liberali. Unul dintre ei a fost Niculescu Ţâgârlaş. S-au contrat de multe ori în Consiliul Local, iar acum este greu de crezut că Dolha nu va profita de poziţia pe care o are.

Sunt convins că pentru Dolha doctrina liberală nu înseamnă nimic, ca de altfel pentru majoritatea politicienilor. Cine mai stă să studieze politica şi merge în partidul spre care are o aplecare firească. Dolha a înţeles greşit că pentru a fi liberal trebuie să ai o profesie liberală sau să faci parte dintr-o familie mare şi veche, aşa cum este familia Dolha de Maramureş.

Amatorismul lui Dolha va da bătăi de cap liderilor de la Bucureşti, la un moment dat. Sau poate nu. De fapt, cât de liberali sunt şi cei ce conduc partidul. Blaga, cel puţin e clar că nu e liberal şi nu va fi niciodată, aşa cum nici Dolha nu va fi un liberal autentic.

El a fost şi va rămâne un social-democrat. Toate acţiunile lui vor avea o puternică tentă socială, ceea ce nu se va potrivi cu doctrina şi tot ce ţine de un partid de dreapta.

Apoi, Dolha, un politician uns cu toate alifiile politice, va profita de poziţia sa şi va duce filiala acolo unde doreşte el. Am văzut la conferinţa de presă accente dictatoriale, aproape.

La liberali oratoria şi cultura au fost întotdeauna la mare preţuire. Marii bărbaţi liberali s-au bucurat de o preţuire generală. Dar şi mai micii bărbaţi liberali au fost croiţi pe acelaşi calapod.