Curs valutar
Recomandările Gazetei
Evenimente locale, concerte, teatru, expoziții, filme, cărțiNewsletter
Ultimele comentarii
Colțu’ meu Aceeași politică, aceleași jocuri
Această precampanie electorală, neoficială, dar prezentă în viața noastră cea de toate zilele, este îngrozitoare. La ce nivel s-a ajuns! Nu trece o zi fără dezvăluiri senzaționale de-o parte sau de alta a spectrului politic. Am ajuns să stăm la televizor cu „sfeclele” nemișcate pentru a auzi, a vedea ce s-a mai întâmplat pe Dâmbovița, în Parlament sau în instituții alăturate.
Practic, jocul ăsta este jucat la București, noi pe aici contăm cât să ne uităm la jocurile lor. Liderii județeni nu prea au de muncă, având în vedere lipsa unor dezbateri, chiar dacă vorbim de alegeri prezidențiale, parlamentare sau locale. Unii spun că ele vor urma. Mai demult, la cele mai de demult, politicienii locului se încleștau în dispute politice, de idei, de programe cu mult înainte de începerea campaniei oficiale. Acum, educația ne-o facem la televizor. Adevărul este că uneori ai ce vedea, adică, ceartă, acuze, DNA, Poliție...
Apoi, mi-am adus aminte că şi în vremurile altor președinți şi alţi prim-miniștri au fost dispute urâte. Poate atunci nu li s-a dat dimensiunea epică de acum. Televiziunile naționale îşi fac treaba şi ne induc ideea că știrea lor este cea mai importantă, exclusivă, deosebită. Sigur, liderii județeni ai partidelor nu comentează decât versiunile oficiale. Dar cei care nu sunt lideri au versiuni ale versiunilor. Așa ajungi să auzi aceeași poveste cu n fețe. Ca mai demult. Şi atunci se vorbea despre probleme de sănătate, despre apartenența la servicii sau despre afaceri, cumetrii, amante, rude, contracte.
Diferența față de acum este că atunci se venea în teritoriu pentru a se explica ce şi cum. Chiar dacă nu venea numărul unu, veneau locotenenții. Şi explicau oficial, neoficial, după care se întâlneau cei aleși, se trăgea câte un chef de pomină, cu toate cele, de la băutură, la femei. Maramureșul a fost întotdeauna ospitalier! Dimineața, liderii plecau, cei locali erau mulțumiți şi toate intrau în rutină.
Şi, dacă mă gândesc mai bine, şi pe vremea lui Ceauşescu era la fel. Nimic nou sub soare! Atunci în numele comunismului, acum în numele capitalismului!