Coltu’ meu/O lacrima pe obraz de copil

In organizarea Consiliului Judetean, a avut loc o intalnire „la nivel inalt”, autoritatea judeteana, Politie, Directia pentru Protectia Copilului si cele mai active ONG-uri in problematica copilului. Din motive mai mult sau mai putin obiective, GAZETA nu a fost de fata la intalnirea care si-a propus sa dezbata situatia copiilor cersetori. Ne-ar fi interesat, deoarece suntem printre cei care au facut cate ceva pentru copiii nimanui, fie ei cersetori sau cei institutionalizati. Trebuie sa recunosc ca este un subiect dificil de gestionat si greu de inteles. O data, pentru ca alesii maramuresenilor, consilieri judeteni, consilieri locali au o viziune interesanta despre cum ar trebui sa arate protectia copilului, apoi si din cauza ca la ONG-uri (HHC, ASSOC) sunt fel si fel de personaje care nu ar avea ce cauta in astfel de proiecte. Consilierii invoca lipsa banilor si lasa impresia ca ii doare sufletul de drama copiilor institutionalizati ori cersetori, in timp ce semneaza alocarea de fonduri insemnate pentru sport si fel si fel de activitati inutile pentru comunitate. De un an i-am rugat (prin articolele publicate) pe consilieri sa vina cu noi la cateva Case de Copii, pentru a intelege. Nu a venit nimeni. Daca prezidentul Kovacs este atat de ocupat, ar fi putut delega cativa alesi de la CJ (e drept aici nu se da diurna). O jumatate de ora la doua, trei case si suntem convinsi ca parerea respectivilor domni s-ar schimba radical. Aceeasi situatie este si cu cei care cersesc. Pot fi organizate intalniri peste intalniri, daca ele se termina in coada de peste. Drama copiilor pusi sa cerseasca nu se rezolva in „105”. Pe teren, cu Politia se pot lua masuri impotriva unor parinti degenerati. Probabil, este singura posibilitate. Alaturi de „organe” ar trebui sa stea specialistii ONG-urilor. Asistentii sociali care au menirea de a verifica situatia copiilor, de a intra in „infernul” unei existente mizere sa faca anchete sociale la timp si corecte. Asta ar fi imaginea ideala, dar cand am vazut la stirile locale materialul cu intalnirea de la CJ, iar printre cei prezenti doi asistenti sociali de la HHC si pe Dorina Suciu de la ASSOC, am inteles ca problema copiilor-cersetori va ramane asa cum este. Pai, ce ancheta sociala va putea face Suciu dupa dosarul cu acel copil care a murit (eu tot astept o nota explicativa data celor in drept). Cine are incredere? Nu vorbim de suruburi! De HHC, sa nu mai vorbim. In munca cu pruncii nimanui este nevoie de profesionisti, nu de detinatori de diplome si cursuri. Stiti ca si copiii nimanui plang? Nicolae TEREMTUS