Coltu’ meu: Bilele unui sef!

Un mare sef de firma, plin de fite si de bilute crede ca totul i se cuvine. Totul, adica si ce este in afara legii. Se bazeaza pe bani si de cele mai multe ori reuseste sa isi rezolve micile probleme. De alea mari nu spun nimic, deoarece ele sunt un alt subiect. Seful asta a plecat la drum cu o pereche de tenisi, fara sa stie exact unde e Baia Mare. A avut noroc cu niste indivizi de bine care i-au deschis calea spre o prosperitate nemeritata. Probabil s-a mers pe cota parte. Dar toate acestea se stiu si sunt chestii de mult fumate. Seful a prins gustul vietii de huzur si a continuat sa urce pe scarile ce duc spre topul celor mai bogati oameni din judet, din tara si din sat. Anii au trecut si majoritate nu isi mai amintesc de unde a plecat seful. Intre timp, omul nostru si-a „finisat” apucaturile, s-a mai culturalizat vizitand mai multe capitale europene, si-a cumparat si primele carti. A devenit si meloman si dornic sa afle lucruri interesante despre cei care au construit castele, case impozante si grajduri. Seful s-a gandit ca isi cumpara o vaca din Elvetia pentru a obtine ciocolata fina la ciubar. Avea si are multe planuri minunate seful de firma de care vorbim. Din pacate pentru sef, pruncul lui a luat ca model comportamentul tatalui. Adica, i se rupe de toate si poate sa cumpere orice. Sau ma rog, aproape orice. La scoala nu prea se duce. A auzit si tatal; e de acord ca invatamantul la distanta este mai practic, desi e vorba de clasele de generala. Drept urmare, nu a mai dat pe la scoala cu lunile. Daca ar fi sa adunam absentele am constata ca a lipsit aproape tot timpul. Nu a fost un impediment pentru a trece cu surle si trambite. Nu ne-ar fi interesat problema prea mult, in fond cel care pierde este pruncul. Copilul e la varsta acumularilor si lipsurile inlocuite de surogate financiare nu il vor duce departe, dar poate banii il vor scoate din incurcaturi si cand va fi mai mare. Problema e ca sunt colegi de-ai pruncului ce vad. Aud si se simt furati. Pentru unii a devenit un soi de model. De il intrebi ce vrea sa se faca cand va fi mare: fiu de sef! Nu este bine si pacat ca se tolereaza. Evident ca nu este un caz singular, dar pentru seful din povestea noastra chiar nu ar fi trebuit sa spunem ca asa este sistemul. Pacat de copil, care a avut si o aventura prin strainatate, pacat si de colegi care au vazut ca viata se poate cumpara usor. Si cand te gandesti ca toate au inceput de la niste bile nenorocite! Nicolae TEREMTUS teremtus@gazetademaramures.ro