Colectionarii trazniti din fruntea judetului

Mai marii judetului nostru se mindresc cu lucruri cat se poate de ciudate. Servetele, insigne, “biscuiti” de pus sub bere, timbre, pachete goale de tigari, fluturi, autografe sau poze cu artisti sunt doar cateva dintre obiectele care fac sau au facut subiectul colectiilor celor care sunt in momentul de fata la “carma Maramuresului”. Oamenii aflati in cele mai importante functii ale judetului nostru au sau au avut idei crete in materie de colectii. Gazeta de Maramures a avut curiozitatea sa afle ce au colectionat la viata lor mai marii judetului si am constatat ca toti cei pe care i-am contactat au avut la un moment dat cate un fix, sa adune ceva. Faza tare este ca in unele cazuri, dupa cele auzite, n-am putut sa nu ne facem cruce, muti de uimire. Tablouri, fluturi si artisti Subprefectul Stefan Gönczi este unul dintre colectionarii rafinati ai judetului: “am urmat ore de pictura la unul dintre marii pictori ai scolii baimarene, la Nagy Oscar. In anul final m-a chemat batranul la el si mi-a zis: dragul meu, din tine niciodata nu va iesi pictor, in schimb, banuiesc ca nu vei avea tablouri urate in casa. Am mostenit de la bunicii mei tablouri, iar eu am adaugat. Colectia este de fapt mostenirea familiei Tarta, bunicii mei, care au fost foarte bogati. Eu am adaugat picturi contemporane si ceva din scoala de pictura baimareana. Acum, foarte multe am cumparat din expozitiile organizate in holul Prefecturii. Am completat colectia cu vreo 20 de piese. Am si doua tablouri care nu-mi plac, dar le tin pentru ca le-am cumparat in ideea ca am vrut sa ajut pe cineva prin acea achizitie”. Vorbind cu deputatul Istvan Bonis am aflat cu surprindere ca in tinerete a avut o pasiune pentru fluturi: „am colectionat timbre cat am fost copil, poze cu artisti, si am mai avut ceva... nu servetele. Am avut si fluturi in insectare. Din pacate, nu le mai am. Dupa ce am plecat in Poienile de sub Munte s-au pierdut”. Primarul Baii Mari, Cristian Anghel, desi s-a eschivat initial, si-a amintit ca la un moment dat a fost in categoria colectionarilor: „n-am o pasiune speciala pentru ceva anume. Mai tin eu minte ce am colectionat cand am fost mic? Timbre! M-am ocupat si eu cu timbrele pe vremuri. Acum nu colectionez nimic. Pasiuni am avut, dar nu de colectie, am avut sportul, literatura si cumparam carti. N-as putea sa spun cate volume am adunat”. Insigne, brichete si minerale Desi in viata publica par sa nu incapa unul de altul, consilierul judetean Calin Matei si presedintele Consiliului Judetean Marinel Kovacs ne-au demonstrat ca nici din perspectiva pasiunilor din viata privata nu sunt prea compatibili. Calin Matei se mandreste cu insigne, brichete si cravate cu simboluri din rugby: „Eu am mostenit de la tata o colectie foarte mare de insigne si o duc in continuare. Am primit de la el aproape 1800 de piese, iar eu am mai adus vreo 300. Nu-s insigne cu anumita tema. Sunt piese ce se pot agata pe haina. Am o insigna cu care Stalin a decorat un general rus. Da’ nu stiu cum il chema pe acel general. Povestea se stie in familie de la bunicul lui tata, de la care avea tata insigna. El a fost si filatelist, dar trebuie sa recunosc ca de filatelie nu m-am ocupat deloc. Eu personal am colectie de brichete, dar numai brichete haioase. Am vreo 30 de piese, da’ faine. Si colectionez cravate, dar numai cu insemne de rugbi. Am 33 de cravate cu rugbi”. Marinel Kovacs ne-a vorbit plin de pasiune despre minerale: „am colectionat timbre foarte multe, dar din pacate nu m-am mai ocupat de chestia asta de vreo 20 de ani. Am avut mii. Foarte multe erau chiar valoroase. Cred ca le mai am, dar trebuie sa le caut. Am o mica colectie de minerale. Sunt chestii rare, lucru de fapt firesc din moment ce am lucrat ca geolog. Unele sunt cu aspect de floare de mina, ca sunt cuarturi mai frumoase, dar majoritatea sunt esantioane deosebite prin ceva. Adica, din punctul meu de vedere, care stiu ce-i aia. Am lucruri mai importante din punct de vedere stiintific. Cea mai draga piesa? Cand am fost la Cavnic in practica, in anul 5 de facultate, am primit de la un miner un esantion foarte frumos cu asa numitul kapnicit sau wawellit, care-i depus pe cuart, si-i cu totul special. E un mineral fibros, usor galbui ca si niste fosfati, ace mici fine”. Pachete goale de tigari si autografe Deputatul Ioan Hoban ne-a relatat printre altele cum s-a apucat de fumat: „prima data am inceput sa colectionez pachete de tigari, cred ca undeva prin clasa a V-a, dar pachetele erau goale. Ma tentau pachetele de tigari, dar m-am apucat de fumat prin clasa a opta, pe ascuns. Nu m-au batut, ca am facut-o pe ascuns! Cred ca adunasem vreo 100 de pachete de tigari, dar odata le-a bagat tata pe foc. Dupa aia am mers pe colectionat timbre si cu asta m-am ocupat chiar serios, pana undeva prin liceu. Nu am obtinut nimic pe ele, dar imi placea sa merg sa fac schimb cu alti copii sa-mi completez seriile. N-am mai avut alte colectii, ca m-a prins muzica. De prin clasa a zecea deja eram nebun dupa muzica, aveam benzi... Acum singura mea bucurie si satisfactie sunt copiii si realizarea lor. In rest nu am timp sa ma ocup sa colectionez ceva”. Pamfil Bercean, vicepresedintele CJ ne-a povestit despre pasiunea pentru sport: „in tinerete si in adolescenta aveam un hobby pentru fotbal. La 14 ani eram membru cotizant la Petrolul Ploiesti si din Jibou, unde faceam scoala (gimnaziul si liceul), mergeam la meciuri. Aveam autografe si fanioane. Realizam schimburi de fanioane si autografe cu ceilalti colegi sau fani, dar in timp am renuntat. Nu prea le mai tin. In acea perioada, cel mai valoros autograf il consideram cel de la Sandu Boc, care a fost poate cel mai tehnic fundas inaintea lui Belodedici si la Nationala Romaniei si la Petrolul Ploiesti si la Dinamo Bucuresti si a ajuns la Craiova. Era considerat si cel mai frumos fotbalist”. Ca tot veni vorba de colectii, m-am gandit ca as putea incepe si eu una: declaratii haioase date de politicieni. Cred ca am adunat deja cateva „piese”. 2000 de servetele Prima doamna a judetului, prefectul Bondi Gyongyike, are o poveste cat se poate se spumoasa din perspectiva colectiilor: „de mica am colectionat servetele. Le am si acum. Am in jur de 2000 de bucati, modele diferite. Chiar era o treaba faina la vremea respectiva. Trebuia sa corespondezi sa le poti procura. Am unul din Danemarca. Pe vremea aceea, cam pe la 10 ani, am inceput sa colectionez servetele, si nici nu stiam pe unde-i Danemarca. Mi l-a trimis prin posta si eu trimiteam servetele romanesti. Nu mai stiu cum am ajuns sa corespondez cu Danemarca, dar stiu ca dadeam adresa fetelor cu aceleasi preocupari. Servetelul din Danemarca este cu patratele si in fiecare patrat are fructe. Si hartia pe vremea aceea era ceva iesit din comun, ca noi aveam servetele mai dure, nu cu hartie fina. Si hartia aia... si tot miroseam si pipaiam... era ceva deosebit. In afara de servetele, acum colectionez biscuitii astia de carton ce se pun sub bere. Am vreo 200 de modele diferite. Oriunde ma duc, cer biscuiti dintr-astia. Altceva nu colectionez. Flori! Era la un moment dat si o moda cu colectionarea timbrelor. Pe vremea respectiva lucram la Posta, iar sotul meu colectiona timbre. Dar au intrat niste copiii la un moment dat in casa si au distrus colectia de timbre. Ce mi-ar fi placut sa mai colectionez? Amintiri frumoase!” Mircea CRISAN mircea@gazetademaramures.ro