Colþu’ meu: Casta avocatilor

Sunt cei care va apara in nedorite procese, sunt meseriasii salilor de judecata, in care daca intri este greu sa iesi fara sa platesti ceva, intr-un fel sau altul, sunt profesionisti sau mai putin. Ei sunt avocatii zilelor noastre. O profesie grea, dar frumoasa pentru cine o respecta si se respecta. Cunosc multi avocati si stiu multe despre ei, nu ca m-ar fi interesat, dar, fara sa vrei, auzi una sau alta. Asa l-am cunoscut pe Vasile Jurj, unul din avocatii cunoscuti ai Baii Mari. Este bun profesional, inteligent, citit, corect, sensibil, nu uzeaza de calitatea de avocat pentru a obtine avantaje materiale, este constient ca e un om ca oricare altul. Jurj este si un parinte responsabil. Intr-un nefericit accident petrecut la scoala unde invata copilul sau, acesta si-a fracturat piciorul. Intr-o pauza a fost impiedicat de un elev dintr-o clasa mai mare si a cazut. Cu siguranta, vinovat este cel care a pus piedica. De ce a facut-o, e greu de spus si nici nu ma intereseaza. Suparat, pe buna dreptate, avocatul Jurj a purtat discutii normale, omenesti cu parintii elevului cu piedica. De aici a iesit un adevarat balci, din care a picat prost o parte a profesorilor de la scoala respectiva. Dascalii care au fost de serviciu in acea zi au fost amenintati ca vor fi dati in judecata. Nu de avocat, ci de parintii elevului cu piedica, parinti care ar fi trebuit sa dea… Un cerc vicios in care, din punctul meu de vedere, copilul a suferit cel mai mult. In fine, am scris un material (cu Ciprian) legat de acest caz, material in care am gresit numarul profesorilor luati in colimator (sunt cinci, nu sapte cum a aparut in ziar). Faptul ca partile au ajuns la o intelegere (pana la urma) nu are importanta. Am ramas socat ca mai multi dascali sunt luati la „unspe metri” pe motiv ca ar trebui sa vegheze… Sunt 1.100 de copii acolo, dar nu mai intru in amanunte. Zilele trecute, Jurj si-a adus aminte de materialul aparut in GAZETA in decembrie si a venit la scoala baiatului, pus pe scandal. Ne-a insultat cum nu a mai facut-o nimeni. Acest om m-a calomniat cum i-a venit (nu stiu de ce nu a venit la mine, cei de la scoala nu au nici un amestec in balciul asta). Ce e mai grav, vrea sa vina la parintii mei (in varsta si bolnavi) sa le „explice” ce fiu au. Recunosc, sunt un nenorocit si un nemernic, pentru ca incerc sa-mi fac meseria. Pot gresi si gresesc, dar nu va legati de parintii mei, de familia mea. Interesant este ca supararea, probabil, i-a fost provocata de un fax cu un text aparut in GAZETA, trimis de pe fax-ul avocatilor Cernestean, Blajan. Iar avocatul Ioan Blajan e cel din procesele CEC, despre care noi scriem… Coincidenta, nu? Nicolae TEREMTUS