CNN, uriasul poker cu informatia

El a fost, si nu Ted Turner, asa cum ar spune istoria. Turner avea banii, megalomania, setea de putere si un talent innascut pentru publicitate. Reese Schonfeld avea ‘’know-how’’-ul, pasiunea pentru jurnalism si puterea unui buldozer. ‘’Eu eram profesionistul, el era diletantul. Dar eu ma jucam cu banii lui, iar el a ajuns in cele din urma sa controleze jocul’’, rezuma surazand Schonfeld. Totusi, s-a ajuns si la o schimbare a rutei, in 1982, adica, dupa trei ani, cand i-a dat unda verde pentru a crea prima retea de informatie din lume. Si la doar cateva zile dupa ce sondajele demonstrau ca CNN intrase in obiceiurile americanilor si depasise granitele nationale; si dupa ce majoritatea sefilor de stat, de la Fidel Castro la Saddam Hussein, sau de la Kremlin la Casa Alba si-au instalat o antena prin satelit pentru a o putea capta, noteaza ziarul Le Monde, preluat de La Stampa. Ce aventura, dar mai ales ce pariu. Era nevoie de incredere si optimism pentru a-ti imagina, in 1979, un emitator care, transmitand informatii 24 de ore din 24, avea sa reuseasca sa includa si emisiuni dedicate sportului, filmului si divertismentului. Era nevoie si de o anumita doza de aroganta pentru a prevedea, gratie satelitului, o marca mondiala. Playboy-ul Turner, care voia sa puna antena pe acoperisul micilor sale ‘prietene’, si omul dur Schonfeld care il impiedica sistematic, aveau doar acest lucru in comun. Dar tandemul a facut minuni. Turner stia sa-si aleaga oamenii, iar pentru a lansa CNN, Schonfeld era cel mai bun. Informatia care schimba lumea Micul evreu, nascut intr-o suburbie a New Yorkului in 1931 si crescut intr-o familie care urmarea ingrijorata stirile despre nazismul in Europa, a fost intotdeauna bolnav de informatie. La 8 ani citea revista Time si statea cu urechea lipit de buletinele de stiri radio. ‘’Imi amintesc de anuntul pactului de la Munchen, de ingrijorarea parintilor mei, de intuitia unui dezastru’’. Dupa aceea a inceput sa citeasca The New York Times. Pentru a-i face placere tatalui sau care nu reusise sa devina un avocat, se inscrie la Drept. Dar pasiunea sa pentru poker, o repetentie la Harvard si o activitate pe timpul verii la agentia United Press ii schimba viata. Aici invata sa elaboreze un material, sa-l monteze, sa-l publice, sa scrie, sa ia interviuri. Este perioada Razboiului Rece si aceea a legilor care pun capat segregatiei in vechiul Sud. Reese Schonfeld este convins ca intrarea informatiei de televiziune in zonele calde ale planetei poate schimba lumea si este indignat pe cele trei mari emitatoare americane care consacra doar un sfert de ora pe zi informatiei. O singura intalnire, la o ora fixa, i se pare timp irosit fata de multitudinea de informatii care ajung in fiecare minut in redactie. In 1975 creeaza o agentie de informatii transmise prin TV care, dupa modelul Associated Press, functioneaza ca o cooperativa, acopera informatiile din Statele Unite si din restul lumii si le transmite pe tv independente. Obiectivul nu este sa obtina profit, ci informatie credibila, umana, diversa. Reese Schonfeld stabileste aliante cu televiziuni straine, trece la achizitionarea marilor retele. Realitatea CNN Este cel mai bun laborator in care sa ia nastere CNN. Iar Ted Turner isi da seama de aceasta. Decis sa lanseze un lant ‘’numai informatie’’, intelege ca Schonfeld este unicul in stare sa faca un foarte bun jurnalism si care stapaneste bine tehnicile prin cablu si satelit. De aceea il convoaca in biroul sau din Atlanta. Ziaristul ajunge alergand, dar intelege numaidecat ca au conceptii opuse. Turner viseaza un format conventional: cronica, sport, finante si subiecte feminine cu o rotatie la fiecare 2 ore. Schonfeld ar vrea opusul: un flux continuu de informatii din cele patru colturi ale planetei, pe cat posibil in direct, fara filtre nici cenzura, stiind ca totul poate ajunge in orice moment; informatii originale, adesea dispretuite de marile emitatoare care se bazeaza pe materialele de agentie si pe New York Times; obligativitatea absoluta de a nu gandi inregimentat. ‘’Turner este orice, dar nu un idiot. Intr-un minut a acceptat si mi-a incredintat haturile’’. Iar CNN a devenit o realitate. Cu o redactie automatizata, material video ultramodern si ziaristi tineri si cu tupeu, pe moment face ca celelalte network-uri sa para vechi. In cea de-a doua zi de transmisiuni, imaginile in direct cu imigrantii cubanezi inchisi de Castro si cu cei debarcati pe o plaja din Florida ii impresioneaza profund pe americani si il determina pe presedintele Carter sa anuleze promisiunea de primire a tuturor cubanezilor. O alta emisiune despre evacuarea fortata a unui orasel din Arkansas demonstreaza in direct, si cu mai mare eficacitate decat un comentariu, minciuna Pentagonului care neaga ipoteza unui accident provocat de o racheta nucleara. La inceputul anilor ’80, CNN este prima retea care urmareste zilnic ravagiile provocate de o epidemie necunoscuta care devasteaza comunitatea gaz din San Francisco si pe care nimeni nu o numea cu numele adevarat: SIDA. Sfaturile triste Schonfeld face KO cand Turner il destituie fiindca are o pondere mai mare. Iar el devine consultant in realizarea unor emitatoare specializate, creeaza Food Network dedicat bucatariei, investeste milioane de dolari in studierea unui aparat de fotografiat mic dar foarte performant, urmareste cu atentie toate proiectele networkurilor in continua crestere. Si observa, trist si suparat, evolutia ‘’copilului’’ sau devenit intre timp ‘’gras, pe jumatate adormit, conventional’’, si depasit in sondaje de alte emitatoare. Cum s-ar schimba oare CNN daca ar mai fi la carma ei? ‘’I-as trimite acasa pe asa-zisii experti si pe toti comentatorii care se maltrateaza pentru a da iluzia ca fac dezbatere. As transfera numerosi producatori care domina in Atlanta pentru a reda importanta reporterilor locali. As pune capat gandirii cinice si politicianiste - de tipul: incalzirea climei convine democratilor sau republicanilor? - pentru o abordare mai globala si etica. As trimite ziaristi in China, in Europa. M-as asocia la Google si BBC pentru a digitaliza arhivele si a miza pe internet’’. Cat despre razboiul din Irak, ‘’gata cu minciunile; as extinde acoperirea informationala, s-ar dovedi ca controlul petrolului a fost o motivatie determinanta si s-ar arata lumii dezastrul’’, conchide autorul articolului. Le Monde