Clopurile celui nascut pe cuptor

Confectionarea de palarii traditionale de paie si talas este practicata de Ioan Barlea de peste patruzeci de ani, meseria fiind preluata acum de fiul sau, Ionuc. Denumite in zona “clop”, intr-o forma conica specifica, palariile sunt folosite in satele din Maramures de barbati. O caracteristica este si faptul ca ele sunt ornate dupa criterii de varsta, cu strut si zgardane din margele.

Ioan Barlea s-a nascut la 1 martie 1944, in satul Sarbi, comuna Budesti, maternitatea in care a vazut lumina zilei fiind una mai speciala: pe cuptor, acolo unde s-au nascut si cei cinci frati ai sai.

In copilarie a fost pasionat de sculptura in lemn, putinele obiecte pe care le-a cioplit in vremea respectiva avand astazi destinatii dintre cele mai indepartate; o covata miniaturala a fost achizitionata de un american. Ioan Barlea zice ca priceperea lui in mestesuguri de tot felul este un dar mare de la Dumnezeu.

A inceput sa faca clopuri indrumat de tatal sau. In sat mai era un mester care confectiona clopuri, mester care-i promisese un clop nou de Pasti si care nu s-a tinut de promisiune. A trebuit sa mearga in Sighet ca sa-si cumpere clop. “Atunci m-am enervat si mi-am cumparat masina cu care lucrez si astazi”, povesteste Barlea. Masina e una deosebita: a suferit numeroase imbunatatiri si are un motor special, achizitionat din Cehoslovacia, silentios si cu turatia potrivita, caruia mesterul nu s-a rabdat sa nu-i aduca mici modificari.

Un clop in cinci minute

La inceput a facut clopuri din paie de grau de primavara, impletite manual de sasii din Cisnadioara. In apropierea Sibiului, aceasta era una dintre meseriile traditionale ale sasilor. Pana si americanii stateau la rand pentru a cumpara impletitura asta foarte rezistenta, din care faceau incaltaminte usoara. Astazi, pentru ca sasii au cam plecat, Ioan Barlea foloseste talasul din plop de padure, impletit de covasneni.

Am aflat ca cele mai apreciate clopuri sunt cele impletite cat mai marunt si cat mai alb cu putinta. Ajutat de un inginer din Medias, mesterul a reusit sa puna la punct un procedeu de decolorare a paielor cu ajutorul perhidrolului combinat cu un detergent. “Imbracarea” clopurilor cade in sarcina unei femei din sat, mesterul decorand doar clopurile pe care le poarta el.

In timp, Ioan Barlea si-a facut rost de o instalatie de presat si de diferite prese, pentru ca formele de acum patruzeci de ani nu mai au cautare astazi. In urma cu patru decenii se purtau clopuri cu pana mai lata, apoi, la cererea clientilor, ele au devenit mai conice si tot mai mici. In ultima vreme, “se cam lasa oamenii de purtat clopuri”, dar vanzari tot mai sunt. Mesterul participa la targurile mesterilor populari de la Sibiu, Ramnicu Valcea, Brasov si Baia Mare. Cel mai mare succes l-a avut in Slovacia. Din pacate, problemele de tot felul il impiedica sa onoreze toate invitatiile.

Am asistat si la o demonstratie a mesterului: in aproximativ cinci minute, Ioan Barlea a reusit, fara sa se grabeasca, sa confectioneze un clop din cele despre care zice ca le da cu 300.000 de lei bucata. Cu toate acestea, mesterul confectioneaza doar aproximativ 1.000 de clopuri pe an. Impresionat de productivitatea muncii in domeniu, colegul nostru Teofil Ivanciuc s-a autopropus pentru postul de ucenic. El crede ca-i usor…

Ioan BOTIS