Cititorul anului 2005

Carte de vizita S-a nascut in 1933 in Bistra. La scoala a mers de la 9 ani, din cauza ca era razboi, foamete si parintii lui erau bolnavi. Clasele I-IV le-a urmat la Bistra, apoi a urmat cursurile gimnaziului ucrainean si liceului ucrainean din Sighetu Marmatiei. Fiindca nu si-a mai putut plati studiile, s-a indreptat spre scoala profesionala cu predare in limba romana. In 1951 a fost repartizat la Fabrica de Cherestea din Viseu de Sus. Ulterior s-a transferat la Leordina ca lacatus de intretinere. Apoi a plecat in armata si, dupa 42 de luni, cand a fost “lasat la vatra”, s-a angajat ca sofer la Leordina. In 1959 s-a inscris la Scoala Tehnica de Maistri, dupa care a lucrat in exploatari si in mecanica. Din 1979 a lucrat in invatamant si in 1990 s-a pensionat atat el, cat si sotia sa, cu care s-a casatorit in 1957. S-a pensionat in urma cu 15 ani, dar sustine ca nu traieste “ca un pensionar”. Ii place sa fie informat, citeste si calatoreste mult, dar mai ales „mananca GAZETA pe paine”. Asociaza publicatia noastra cu motto-ul primei carti in limba romana pe care a citit-o: “Cel mai minunat lucru pentru tine, ca om, este sa-i slujesti pe oameni cu toata fiinta ta, chiar si atunci cand vei inceta a mai exista.” Reporter: Cand si cum ati aflat de GAZETA de Maramures? Nicolai Cocerjuc: Am mers la posta in sat si am gasit acolo GAZETA. M-am uitat la cuprins si mi-a placut. I-am spus postasitei: Marie, vinde-mi mie ziaru’ asta. A zis ca nu poate, ca ziarul e adus „de proba” (ca sa vada cum trece, cine se aboneaza...). Am luat ziarul si l-am citit, de fapt l-am mancat! Am citit fiecare pagina. Apoi a venit al doilea ziar si am gasit ceva despre Primaria noastra, am vazut ca-i adevarat ce scrie si l-am dus sa-l vada si primarul. Pe drum am vazut o masina si un om care avea tot o GAZETA, apoi am aflat ca era Nelu Botis. I-am spus ca merg la primarie sa vada si aceia ce scrie GAZETA despre ei. El a zambit, ca adusese si el ziare la oamenii din sat. Mi-a dat si mie cateva sa le impart la oameni. Asa am devenit cititor fidel al acestui ziar. Imi place si nu l-as schimba cu altul. Rep.: Acoperim toate zonele judetului ca subiecte? N.C.: Am impresia ca reusiti sa le acoperiti. Din cat cunosc Maramuresul, cred ca tentaculele GAZETEI sunt intinse peste tot. Rep.: Ati considerat vreodata ca suntem partinitori? N.C: Eu as spune ca sunteti impartiali. GAZETA de Maramures ar trebui sa se numeasca “Adevarul”. Rep.: Insistam prea mult pe anumite subiecte? N.C.: Nu. Eu nu gasesc nimic plictisitor in GAZETA, ma plictisesc personaje ca Boitor, ca mai exista in aceste functii, trebuiau schimbati demult. Trebuie sa-i eliminam pe cei ca alde Hoban, alde Stroe. Mi-e rusine si de acest Mircea Man. “Trebuie starpiti fostii securisti!” Rep.: Ce subiect v-ar placea sa cititi in GAZETA? N.C.: De la pagina 1 la 32, citesc tot. Eu as zice ca trebuie combatuti cei care isi bat joc de judet, indiferent din ce partid fac parte. Trebuie starpiti si fostii securisti! Cat vor mai exista fosti securisti pe undeva, indiferent la ce nivel, nu ne putem astepta la ceva bun. Acesti securisti, acesti „burta-verde” bagati in posturi cheie trebuie schimbati. Sunt toti carieristi, n-au nici convingeri (sunt azi intr-un partid, maine in altul), n-au nici cinste. Exista un fel de concurenta, cine sa fie cel mai bogat in cel mai scurt timp. Vinovati sunt cei care au condus dupa ’90. Astia ar trebui toti schimbati. Cred ca 80% dintre parlamentari nu sunt buni de nimic si regret ca multi dintre cei in care am avut incredere m-au dezamagit. Rep.: Cum vedeti munca de ziarist la GAZETA? N.C.: Imi place de Teremtus, Ciprian Dragos imi place, pe Teofil Ivanciuc il cunosc, si pe Botis, pe Ghetie il vad acum a doua oara, Ioan Pop a fost la noi, pe Mircea Crisan il cunosc, pe dumneavostra… De Catalin Vischi imi place. Pe restul nu-i cunosc, dar imi plac. Insa nu stiu de ce a incetat sa scrie Dan Parcalab. Avea el rubrica lui… Dar altii probabil il judeca pentru ca nu mai are curajul sa scrie, eu astept sa scrie macar un sfert din cat a scrie, dar sa fie si el in ziar. Rep.: Ni se spune des ca suntem rai, inversunati si vedem doar partea goala a paharului. N.C.: Asta o vad hotii, mincinosii, escrocii! Asta cred ca a spus-o Hoban sau Mircea Man. Despre Ivanciuc si caile ferate Rep.: Va amintiti cateva articole care v-au placut din GAZETA? N.C.: Nu-mi amintesc toate sumarele de atata timp. Si eu l-as fi aruncat in Taul Stiol pe acel Grec, care si-a batut joc de natura. Merita sa fie aruncat in tau, cu o piatra de gat. Mi-a placut ce a scris Ivanciuc despre caile ferate forestiere, dar era bine sa mai stea de vorba cu cineva, ca a omis cateva cai ferate forestiere. Nu trebuia sa scrie mai mult, dar sa-i cuprinda pe toti. Dar s-a scris ceva negativ despre Salva Viseului. Eu am lucrat voluntar ca brigadier la santierul Salva Viseului doua veri si primeam trei mese pe zi. Nu erau alte utilaje decat targa, ranga, harletul, tarnacopul si lopata. Si, in multe locuri, prepararea betonului se facea manual. Stiti cum era atunci, ca sa mergi la Cluj (ca eu am fost la Tribunalul Militar) trebuia sa mergi prin Ucraina si sa intri prin Halmeu la Romania. Si pana la Halmeu nu era voie sa te uiti pe geam. Am lucrat cu drag la acea linie ferata, voluntar, ca nu ne-a obligat nimeni. Am primit doar mancare. Si au fost perioade in care demontam bombe, pentru ca primeam mancare. Cel la care am lucrat a spus ca am demontat 120 de bombe, desi nimeni nu m-a invatat cum. Dar am scapat cu viata. Optiuni si argumente l Reportaj sau ancheta? Ancheta, investigatiile. l GAZETA saptamanal sau cotidian? Aveti posibilitati s-o faceti zilnic? Cotidian ar fi mai mic. Oricum, nu renunt la ea, chiar daca va ramane saptamanal sau va fi cotidian. l Presa scrisa sau un jurnal de stiri? Jurnalul TV nu cuprinde tot ce scrie si nici nu se scrie despre tot ce apare la tv. l O reclamatie la presa sau una la institutiile publice? Cred ca cele mai mari sanse le are o reclamatie la presa, dar neaparat la GAZETA. Ioana LUCACEL