CFR Marfă sau povestea unui autosabotaj de tip românesc

Deși CFR Marfă are capacitatea de a furniza clienților servicii
complexe privind transportul feroviar de marfă, pentru toate tipurile de marfă şi toate tipurile de trafic, local și interna­ţional, nu prea știe cum s[ o gestioneze. Așa ar putea fi rezumată pe scurt concluzia unui raport recent al Curții de Conturi.

„Societatea deține peste 50% din parcul de locomotive și peste 90% din parcul de vagoane existente la nivel național. Astfel, CFR Marfă furnizează servicii de transport fe­roviar de marfă intern și inter­național, exploatează terminale multimodale și asigură servicii auxiliare, precum servicii de depozitare, servicii de aprovizionare cu combustibil și logistică. Cu toate acestea, performanța socie­tății nu s-a ridicat la nivelul așteptat, având în vedere pierderile acumulate în perioada auditată, ca urmare a exploatării ineficiente a patrimoniului. Performanța CFR Marfă a fost afectată de insuficienta implicare a conducerii au­to­rității publice tutelare (Ministerul Transporturilor) pentru implemen­tarea obiectivelor strategice stabilite în domeniul transportului feroviar, precum și de eficacitatea scăzută a managementului admi­nistratorului infrastructurii (CN CFR).  Având în vedere dis­func­ționalitățile, vulnerabilitățile și punctele slabe identificate, concluzia generală a auditului a fost următoarea: CFR Marfă și-a asu­mat și îndeplinit parțial obiectivele, atribuțiile și res­pon­sa­bilitățile stabilite legal referitoare la activitatea de transport feroviar de marfă. Performanța CFR Marfă a fost influențată nefavorabil și de acțiu­nea/inacțiunea autorității publice tutelare, precum și a administratorului infrastructurii”. Așa sună concluzia „amară” a unui raport de audit dat publicității de Curtea de Conturi a României în 11 august.
Auditul realizat de Curtea de Conturi a vizat activitatea CFR Marfă timp de 6 ani şi 6 luni, în perioada ianuarie 2014 - iunie 2020.
Spre deosebire de principalii competitori care operează pe piața transportului feroviar de marfă din România, care au realizat preponderent profit din activitatea desfă­șurată în perioada 2014-2019, CFR Marfă a înregistrat rezultate negative în fiecare din cei șase ani analizați. Cauzele rezumate de inspectorii Curții de Conturi sunt:
 
- „Deteriorarea rezultatelor din exploatare realizate de CFR Marfă în perioada 2014-2019 a fost ge­nerată atât de factori externi (evoluția industriei, reorientarea clienților către transportul auto având în vedere starea infrastructurii feroviare care a condus la scăderea constantă a vitezei co­merciale comparativ cu transportul rutier, scăderea comenzilor clien­ților din industria lemnului, întreruperea temporară a activității unor clienți etc.), cât și de factori interni, respectiv:
-exploatarea ineficientă a patrimoniului, în cadrul entității fiind menținute active neproductive, generatoare de cheltuieli neeconomicoase;
-nevalorificarea la un nivel maxim a activelor scoase din exploatare și casate, cu impact negativ asupra veniturilor societății;
-nivelul ridicat al costurilor înregistrate de societate, care a redus competitivitatea prețurilor oferite și a diminuat veniturile, ca urmare a pierderii de clienți în favoarea altor operatori de transport fero­viar de marfă;
- nerespectarea disciplinei financiare și a strategiei Guvernului în domeniul politicii salariale - nerespectarea restricțiilor bugetare privind nivelul cheltuielilor totale și a cheltuielilor de natură sala­rială, nerespectarea corelației dintre gradul de execuție a chel­tuielilor comparativ cu gradul de execuție a veniturilor, neîncadrarea în numă­rul de personal prognozat la finele anului și în câștigul mediu lunar pe salariat aprobat prin buget, precum și nerealizarea indicatorilor de eficiență aprobați”.

De asemenea, activitatea de inves­tiții nu a determinat creșterea competitivității CFR Marfă și menținerea cotei de piață, atât ca urmare a unor decizii anterioare de investiții care s-au dovedit ineficiente, dar și ca urmare a lipsei unei strategii coerente în domeniu din perioada analizată.
Cea mai mare parte a resurselor alocate pentru investiții, în perioada auditată, a fost utilizată pentru rambursarea ratelor scadente aferente unor credite contractate în perioada anterioară, cu impact negativ asupra capacității de mo­dernizare a materialului rulant exis­tent și asupra competitivității CFR Marfă.
Inexistența unei strategii coerente privind planificarea investițiilor, precum și neîntocmirea corespun­zătoare a documentațiilor tehnice necesare pentru modernizarea materialului rulant au influențat ne­gativ satisfacția clienților în ceea ce privește caracteristicile tehnice ale vagoanelor. Și activitatea de repa­rare a parcului de locomotive și vagoane a fost subfinanțată în perioada auditată, aspect care a determi­nat scăderea constantă a nu­mă­rului de locomotive și va­goane din parcul activ și creșterea riscului neîndeplinirii obligațiilor de transport.

„În perioada 2014-2018, doar 41,2% din parcul inventar de va­goa­ne de marfă a putut fi utilizat, din cauza stării tehnice, păstrându-se tendința de scădere a parcului de vagoane de exploatare și tendința de creștere a parcului de vagoane cu reparații planificate expirate. Din acest motiv, au fost închiriate anual vagoane de la alți operatori feroviari, cu impact negativ asupra bugetului societății. Situația eco­no­mică precară, respectiv lipsa de lichidități, a orientat CFR Marfă spre activitatea de închiriere de vagoane, în detrimentul moder­ni­zării propriului parc de vagoane”, se arată în raport.

Unul dintre factorii principali care au determinat starea de dificultate financiară a CFR Marfă a fost înregistrarea creanțelor restante de la societăți cu capital de stat, aflate în insolvență sau faliment. Valoarea acestora a reprezentat peste 60% din totalul creanțelor, influențând semnificativ capacitatea de plată a societății și posibilitatea de a-și onora obligațiile către bugetul sta­tului. În opinia echipei de audit, este necesară clarificarea măsurii în care serviciile de transport fe­roviar prestate de CFR Marfă pentru astfel de societăți pot intra sub incidența compensațiilor pentru obligația de serviciu public, așa cum este definită de normele Uniunii Europene.
De asemenea, s-a constatat că la CFR Marfă a existat un proces accentuat de îmbătrânire a perso­nalului, îndeosebi a personalului implicat în activitatea de exploatare, generând un risc major privind asigurarea continuității activității și diminuând totodată capacitatea operatorului feroviar de a face față concurenței. Dis­func­țiile în planificarea forței de muncă au fost generate și de inexistența unei strategii coerente în domeniul resurselor umane.