Curs valutar
Euro
4.5680 RON
Dolar american
4.0093 RON
Lira sterlină
5.1744 RON
Forint unguresc
1.4823 RON
Recomandările Gazetei
Evenimente locale, concerte, teatru, expoziții, filme, cărțiNewsletter
Ultimele comentarii
bonta emese pe 29.02.2024 la 09:22
Domnilor ziaristi, sunteti intr-o grava eroare din nou, sunt in muzeu de pe vremea lui Ceausescu, domnul Alexa
G. Buju pe 16.01.2024 la 01:04
Felicitari lui !
Bun si de cinste Morosan !!
De mirare e ca polutucii din acelashhh aluat moroseni nu fac
Pompiliu Barbu pe 14.11.2023 la 16:08
Un om deosebit! De ar face fiecare roman pe sfert din ce a facut acest om Romania ar fi departe!
Nelu Botiș pe 29.09.2023 la 14:27
1. Stimate domnule Teremtus, cu tot respectul, vreau sa va comunic faptul ca Bonta Emese nu va respecta.
2.
Luni , 28 Februarie , 2005
Cercetatorul globetrotter
Peter Lenghel, consultant stiintific al UNESCO si UICN, este unul dintre cei mai reprezentativi sigheteni din noua generatie, face parte din pretioasa categorie a celor care nu au uitat de unde au plecat. Biolog de formatie, sfera preocuparilor sale se intinde de la proiecte de protectie a mediului si pana la promovarea turismului sau arta fotografica. La doar 32 de ani, sigheteanul a reusit sa se remarce si pe plan international.
Carte de vizita
S-a nascut in Sighetu Marmatiei, in anul 1973, unde a absolvit scoala generala si liceul. A absolvit Facultatea de Biologie a Universitatii Babes Bolyai din Cluj Napoca. Este doctorand al Universitatii Alexandru Ioan Cuza din Iasi. Consultant stiintific la UNESCO Pro Natura-Bucuresti si al organizatiei internationale UICN. Actualmente, preda la un liceu din Bucuresti. Este specialist in proiecte de protectie a mediului. Studii publicate in tara si in strainatate, participari la congrese si conferinte tinute in 20 de tari ale lumii. Are trei volume in lucru. Este cercetator stiintific, fotograf, calator. Vorbitor de engleza, germana, maghiara. Necasatorit.
Reporter: Copilaria, inceputurile pe meleagul sighetean...
Peter Lenghel: Eram copil cand, in cimitirul reformat din Sighet, culegeam pui de pasare de pe jos, crezand ca e bine pentru ei si ca o sa le dau de mancare. Pe atunci nu stiam ca puii au o perioada cand nu zboara, si acesta este obiceiul lor, sa umble. Apoi, muzeograful Iosif Beres mi-a imprumutat carti de profil (o biblioteca intreaga!), carti pe care le citeam acasa, cu lumina aceea slaba de dinainte de Revolutie, cand se taia curentul electric. Au urmat excursiile, in zona Solovan-Agris, locuri unde ma simt ca acasa. Impreuna cu prietenii din copilarie umblam dupa cuiburi de buha sau urme de urs...
Rep.: Dupa plecarea din Sighet?
P.L.: Facultatea facuta la Cluj a fost o mare dezamagire pentru mine, dar apoi a venit deschiderea, plecarile afara, proiectele internationale. Numai in anul 2003 am fost in 14 tari diferite, iar anul acesta, daca o sa am timp si chef, pot pleca in alte 18 state, la diferite congrese, simpozioane etc. Sunt membru al UNESCO Pro Natura (filiala Bucuresti) si al UICN (cea mai puternica organizatie de protectie a mediului din lume). De asemenea, mai lucrez si la un liceu din Bucuresti.
Rep.: Referitor la protectia mediului, ce ne puteti spune despre Maramures?
P.L.: Romania trebuie sa se alinieze cerintelor UE, adica sa aiba 20% din suprafata tarii protejata, desi acum media UE este de doar 18%. Asta va insemna ca noi vom detine circa 2.000 de mici arii protejate, in afara marilor parcuri nationale. Capitolul de integrare la cerintele Bruxelles-ului, denumit generic Mediu cuprinde doua mari capitole care vor trebui incheiate in urmatoarea perioada, respectiv Habitat si Specii protejate. In ambele directii am facut pasi importanti, dar mai avem foarte mult de lucru. Din aceste puncte de vedere Maramuresul sta foarte bine, cu cel de-al doilea mare parc al Romaniei (dupa Delta), si anume Parcul Natural Muntii Maramuresului, la care se adauga Parcul National Muntii Rodnei, alaturi de alte 35 de arii protejate.
Din America in India
Rep.: Teza dvs. de doctorat trateaza...
P.L.: Tema tezei mele este Herpetofauna Maramuresului. Este vorba despre reptilele regiunii. Regiunea aceasta ascunde cateva specii de soparle interesante si circa cinci specii de serpi, printre care sarpele de alun sau vipera (cu formele berus si neagra, melanica).
Rep.: Proiecte realizate?
P.L.: Am participat prima data la un proiect legat de Marea Neagra (finantat de Fondul Global de Mediu), iar in ce priveste Carpatii am realizat mai multe proiecte si tabere (Muntii Retezat, Rodnei, Macin etc.). Am mai participat si la peste 200 de conferinte de profil, majoritatea internationale, in peste 20 de tari.
Rep.: Cele mai exotice locuri unde ati ajuns?
P.L.: Pai, ar fi mai multe. De exemplu, Thailanda, India, Muntii Stancosi din Canada… In India am fost la Delhi si Ahmedabad, precum si intr-un parc national unde sunt peste 300 de tigri asiatici, singurii care mai traiesc din aceasta specie.
Rep.: Ce hobby-uri aveti?
P.L.: Mai intai este fotografia. Incepand din clasa a sasea am detinut un aparat foto, un Zenit E, cumparat imi aduc aminte, de la magazinul Doina din Sighet cu 1.925 de lei. Acum am mai evoluat, posed un Nikon F 20X, aparat superperformant, plus alte doua aparate. Dar profesiunea insasi este si un hobby, impreuna cu fotografia, calatoriile sau lectura.
Rep.: Cum ati ajuns la UNESCO?
P.L.: Foarte simplu: m-au invitat, pentru ca au vazut realizarile mele si stiau ca au pe cine sa se bazeze. Mai ales ca am inmagazinat mai multe prezentari la conferinte, destul de multe studii publicate si mai multe carti finalizate.
Imi pasa de Maramures!
Rep.: Carti finalizate?
P.L.: Sunt lucrari despre Retezat, despre amfibieni si reptile... Si mai am un text despre India, nu unul de specialitate, in care ma refer mai mult la modul de viata al celor peste 1 miliard de oameni care traiesc acolo. India m-a impresionat foarte mult.
Rep.: Va mai pasa de Maramuresul natal?
P.L.: Da, desigur! Am realizat deja un proiect impreuna cu Primaria Sighet, referitor la arii si specii protejate, care sa impulsioneze turismul si sa aduca venituri.
Rep.: Dar mediul se distruge. Ce se poate face pentru a proteja natura Maramuresului fata de proprii localnici?
P.L.: Cea mai importanta componenta este educatia. Daca oamenii ar vedea restrictii si protectie reala, daca ar intelege ca nu e bine sa se taie salbatic lemnul, dar in acelasi timp sa aiba si venituri suficiente, ar fi altfel. Dar asta presupune ca oamenii sa fie implicati si in proiecte comunitare, in turism, sa lucreze ca si ghizi locali etc.
Nu trebuie nicidecum sa asteptam sa vina cineva sa ne ajute, pentru ca n-o sa vina nimeni, noi trebuie sa mergem sa aducem banii aici.
Rep.: Ce n-am intrebat?
P.L.: Nimic. Dar vreau sa spun ca imi place la Sighet si aici ma simt acasa. Vreau sa stau cat mai mult timp aici si sa particip la realizarea altor proiecte de promovare a regiunii mele natale.
Optiuni si argument
* Bautura preferata?
Apa, desigur.
* Cartea de capatai?
Nu am un autor preferat, dar in ce priveste domeniul stiintific optez pentru orice lucrare legata de conservarea biodiversitatii.
* Pasare sau sarpe?
Sarpe, pentru ca reptilele sunt niste fiinte fascinante.
* Muzica preferata?
Mai multe genuri, inclusiv clasica.
* Paris sau Bangkock?
Bangkock, desigur.
Teofil IVANCIUC
Comentariile celorlalți
Fii primul care adauga un comentariu in aceasta sectiune.
Comentează acest articol
Adaugă un comentariu la acest articol.