Ceramica - forma de comunicare

*Simbol al sedentarismului si continuitatii Joia trecuta, la Muzeul de Etnografie si Arta Populara din Baia Mare a avut loc vernisajul expozitiei „Ceramica – forma de comunicare”. Expozitia a fost organizata in colaborare cu Facultatea de Litere, Sectia de Etnologie a Universitatii de Nord Baia Mare si cuprinde piesele Colectiei Codarcea. Colectia expusa la Muzeul de Etnografie este formata din peste 450 de piese ceramice, creatii contemporane, din mai multe centre din Romania (Vladesti, Horezu, Oboga, Cristior, Vadu Crisului, Leheceni, Corund, Botosani si Marginea), la care se adauga cateva piese din lemn (o frumoasa colectie de linguri de lemn, cateva cuiere si tipare de cas) si un costum popular. Tipare ceramice proprii Prelucrarea ceramicii in scopul confectionarii instrumentarului de uz gospodaresc si a unor valori decorativ-artistice a constituit, pe teritoriul Romaniei, inca din zorii civilizatiei omenirii, cea dintai si cea mai importanta „industrie casnica” prin intensitatea practicarii sale. Olaritul este o ocupatie straveche, marturie stand vasele ceramice din epoca neolitica, epoca in care pe teritoriul Romaniei s-a dezvoltat o civilizatie remarcabila. Ceramica populara a fost definita drept „cea mai veche intrebuintare, pe deplin constienta si calculata, pe care omul a dat-o unei transformari chimice.” Simbol al sedentarismului si al continuitatii, material fundamental in cercetarea arheologica pentru determinarea apartenentei etnice si cronologice a diferitelor comunitati, ceramica populara a gasit un tipar propriu, definit deopotriva prin repertoriul stilistic, prin morfologia produselor, dar si prin particularitatile tehnologice. Cea mai raspandita tehnica de decoratie foloseste un corn de vita avand in varf o pana de gasca. Prin corn se scurge culoarea spre pana de gasca, rezultand o veritabila penita. Decorurile fine se obtin cu ajutorul unei penite formata din cateva fire de par de mistret. Tehnica decorarii ceramicii de Horezu este cunoscuta sub numele de „jiravire” si consta in deplasarea intr-un sens sau altul a culorilor cat timp acestea sunt ude, obtinandu-se contururi fine si dantelate numite „panza de paianjen”. Este un procedeu manual migalos si de lunga durata, in conditiile in care la ceramica de Horezu se pune mare accent pe ornamentatie. Dupa modelarea manuala pe roata olarului, vasele sunt arse intr-un cuptor tronconic cu doua guri in interiorul caruia are loc o ardere inoxidanta. Cromatica vaselor ceramice pastreaza traditii stravechi. Galbenul, verdele si albul din diferite centre indica traditii bizantine. Exista un simbolism traditional al culorii, legat de o anumita arie geografica si de un sistem cultural, neputandu-se vorbi de un simbolism universal al culorii. Motivele decorative definesc si ele modurile diferite in care, la nivel zonal, s-au cristalizat experientele artistice si conceptiile despre lume si viata, spirala putand reprezenta, pentru a da doar un exemplu, atat vartejul vietii, cat si un simbol solar. Donatie generoasa „Colectia Codarcea a fost adusa in atentia sectiei noastre de actualul director al Muzeului de Mineralogie, Victor Gorduza. Am vazut colectia care se afla in posesia doamnei Marcela Codarcea, sotia colectionarului care adunase piesele. Aceasta se certase cu reprezentantii Muzeului Satului din Bucuresti si cauta un alt muzeu caruia sa-i doneze colectia. Am stat de vorba cu dansa si m-a intrebat ce va face muzeul nostru daca va primi aceasta colectie. I-am spus ca aceasta colectie va intra in depozitele noastre sub numele de Colectia Codarcea si ca, din cand in cand, vom expune piesele, subliniind de fiecare data ca au apartinut familiei Codarcea. Piesele au mai fost expuse de cateva ori de atunci. In 1979, imediat dupa ce le-am adus in Baia Mare, au fost expuse pentru prima oara. Apoi, colectia a mai fost prezentata in cadrul unor expozitii temporare, in care tratam ceramica de-a lungul timpului, de la piese neolitice la piese contemporane. Ultima oara colectia a fost expusa in 1996, cu prilejul unei expozitii ce reunea mai multe colectii donate de-a lungul timpului muzeului din Baia Mare.” - Janeta Ciocan, muzeograf Ioan BOTIS ibotis@gazetademaramures.ro