Centrul Romanilor de pretutindeni, in Baia Mare!

Ion Mihai Botos este unul dintre liderii romanilor din Transcarpatia si crede in unirea spirituala a maramuresenilor din stanga si dreapta Tisei. A infiintat o asociatie, un muzeu, un ansamblu, o revista in dreapta Tisei, iar acum doreste sa aduca in Baia Mare revista „Familia Romana” si sa infiinteze un Centru pentru romanii de pretutindeni. Ion Mihai Botos s-a nascut in 1961 in Apsa de Jos. Lupta pentru pastrarea identitatii nationale a romanilor din dreapta Tisei inca din studentie. Prima lectie de patriotism a primit-o, in mod bizar, de la un profesor universitar ucrainean. Pe atunci, Botos admite ca nu cunostea istoria romanilor din Transcarpatia: „Traiam la 50 de metri de Romania, dar aveam informatii din tara doar de la radio si tv”. A absolvit facultatea de medicina din Lvov si a inceput editarea buletinului „Apsa” din care s-a nascut mai tarziu publicatia lunara cu acelasi nume. Apoi a decis sa ofere romanilor lectiile de istorie de care el nu avusese parte, organizand diferite simpozioane, ajunse la editia a VIII-a. A fondat Uniunea Regionala „Dacia” din Transcarpatia, a infiintat un muzeu privat de istorie si etnografie, se ocupa de un ansamblu folcloric, organizeaza concursul literar „Mihai Eminescu”, ajuns la editia a II-a. Din 2004 este deputat in Consiliul Regional. Reporter: A scazut numarul romanilor din Ucraina? Ion Mihai Botos: In Transcarpatia, la recensamant, s-au declarat romani 99,9% si vorbesc limba romana. Dar in zona Cernauti si Odesa sunt foarte putini care s-au declarat romani, spunand ca sunt moldoveni. A scazut foarte mult numarul romanilor fata de recensamintele anterioare. Numarul romanilor n-a scazut fizic, dar s-au declarat moldoveni. Se considera a fi doua etnii, dar vorbesc aceeasi limba. Rep.: Se vorbeste mult si de o dezbinare a comunitatii de romani din Ucraina. I.M.B.: Nu as putea afirma asta, dimpotriva. Sunt si membru al senatului comunitatii romanesti din Ucraina. La aceasta comunitate au aderat majoritatea societatilor romanesti. Sunt 23 de organizatii. In Transcarpatia sunt trei asociatii principale. La noi nu se poate vorbi de dezbinare. Se organizeaza anual o serie de manifestari la care participa reprezentanti din toate asociatiile. Rep.: Care sunt relatiile romanilor din dreapta Tisei cu Maramuresul? I.M.B.: Noi incercam sa aducem in Maramures tot ce credem ca este bun. Asa a ajuns si revista „Familia Romana”. A fost editata la Oradea, dar de acum este aici. De asemenea, ne dorim pe viitor sa fie in Baia Mare, in cadrul Bibliotecii Judetene, Centrul Romanilor de Pretutindeni. Practic, pana acum a fost la Oradea. Ne straduim sa facem in Baia Mare ceea ce nu face Bucurestiul. Departamentul pentru Romanii de Pretutindeni nu face mare lucru, asa ca va exista un centru de acest gen in Baia Mare. In cadrul Bibliotecii este amenajata deja redactia, aici va aparea Familia Romana si-l va avea redactor sef pe domnul Teodor Ardelean. Principalul sprijin financiar se va primi de la Consiliul Judetean Maramures. Parerea mea este ca tot ce e legat de romani s-a inceput din Maramures, iar daca va fi acest centru, speram sa primim sprijin si din Bucuresti. Rep.: De unde aceasta idee? I.M.B: E o idee mai veche. Biblioteca din Oradea a disparut ca centru al romanilor unde se organizau simpozioane. Am vazut ca nu mai era posibila editarea revistei la Oradea. Nu am dorit ca aceasta revista sa dispara. Am gasit deschidere si sprijin aici, continuind ideea, ca domnul Pamfil Bercean (vicepresedinte CJ, n.red), domnul Ardelean si altii sa duca mai departe aparitia revistei si existenta Centrului pentru Romanii de Pretutindeni. Rep.: Acest centru va exista oficial sau doar declarativ? I.M.B.: Unii sunt invatati sa recunoasca doar ce-i scris pe hartie, dar noi recunoastem ceea ce se face si apoi sa fie scris. Rep.: Se poate vorbi in prezent de o a doua izolare a romanilor din dreapta Tisei? I.M.B.: Dupa izolarea de dupa razboi am crezut ca deschiderea podului de la Sighet va fi un inceput de comunicare. Dar am gresit. Dupa cateva luni, podul a fost inchis intr-un mod murdar. Pe noi toti ne-au mintit toata viata, asa ca nu mai credem tot ce ni se spune. Dar cand este vorba de problema neamului, ar trebui ca politicienii sa traga in acelasi sens, fiind vorba de pastrarea romanismului. Daca pe pod n-a mai fost posibil accesul auto, era posibil macar unul pietonal. Noi am cerut sa se gaseasca o metoda sa nu fim complet izolati, dar n-am fost auziti. Mai mult, punctul de la Campung la Tisa a fost inchis intr-un mod foarte murdar. Orice s-ar fi afirmat despre contrabanda, nu era un motiv pentru inchiderea unui punct de trecere a frontierei. Rep.: Mai e si problema vizelor... I.M.B.: Este o mare problema. Trebuie mers la Cernauti dupa viza, este aglomeratie, costa mult, plus ca nu se poate sti exact daca intr-o luna sau doua primesti viza. In mod normal, european, n-ar trebui sa astepti. Rep.: Cine lupta pentru pastrarea romanismului in dreapta Tisei? I.M.B.: Lupta romanii singuri. Activeaza in zona trei asociatii: George Cosbuc, Ioan Mihali de Apsa si Dacia. Impreuna ne straduim sa facem fel de fel de manifestari. La noi, se strang bani si organizam un eveniment. Ne bucura ca in ultimii ani avem permanent alaturi de noi reprezentantii Consiliului Judetean Maramures. Domnul Pamfil Bercean este unul care sta cu sufletul deschis fata de noi. Oamenii stiu ca e un om care nu promite mult, vorbeste putin, dar face. Avem multi prieteni si din zona Sighet. Rep.: Cum e situatia romanilor din Ucraina comparativ cu situatia celorlalte minoritati? I.M.B.: Nu putem sa ne comparam cu sprijinul pe care-l au maghiarii. Au o situatie foarte buna. Ungaria acorda un sprijin extraordinar. Cred ca noi doar putem visa sa se intample acelasi lucru si din partea Romaniei. Rep.: Exista o paritate a drepturilor romanilor din Ucraina comparativ cu cele ale ucrainenilor din Romania? I.M.B.: Din cate stiu, etnia ucraineana din Romania sta mult mai bine decat noi. Au publicatii, le sunt finantate activitati etc. La noi, societatile nu primesc niciun ban din partea statului. Se finanteaza publicatia „Maramuresenii”, dar doar din cand in cand, asa ca apare in permanenta cu probleme. Rep.: S-a imbunatatit situatia invatamantului cu predare in limba romana? I.M.B: Problemele majore sunt rezolvate. Dar si acum sunt probleme si cu profesorii si cu manualele. Copiii pot veni sa studieze in Romania, dar nu sunt recunoscute diplomele de aici. Dupa ce obtin diplome aici, e o cale destul de lunga sa fie recunoscute in Ucraina. Rep.: Cum s-a schimbat situatia romanilor dupa Revolutia Portocalie, revolutia din 2004? I.M.B.: S-a inrautatit cu mult. Mai ales din punct de vedere economic. Inflatia e foarte mare. Instabilitatea politica e mai accentuata decat in Romania. Rep.: Credeti intr-un viitor european pentru Ucraina? I.M.B: Nu, noi credem intr-un viitor european pentru noi. Un viitor european pentru Ucraina e departe, dar pentru noi pare mai aproape. Pentru asta speram ca in fruntea CJ Maramures sa fie ales Pamfil Bercean. Este omul pe care-l cunoastem foarte bine, ca se tine de cuvant si care poate sa contribuie la unirea spirituala a Maramuresului din stanga si dreapta Tisei. Mircea CRISAN mircea@gazetademaramures.ro