Centrul Artistic Baia Mare – 110

Exista o diferenta specifica semnificativa care individualizeaza destinul istoric al colonismului artistic de la Baia Mare: continuitatea. Caci dintre toate celelalte colonii artistice europene nascute in secolul al XIX-lea (colonii a caror existenta s-a consumat intre limitele catorva decenii), cea de la Baia Mare este singura care conecteaza simbolic prezentul veacului XXI la spiritul si idealurile intelectuale forjate in jurul anilor 1880-1900, datorita neintreruptei sale activitati creative si institutionale vreme de 110 ani. Pe temelia unei durate istorice lungi si neintrerupte a coloniei artistice s-a cristalizat, in timp, diversitatea institutionala cu functiuni multiple, in numele careia astazi vorbim despre Centrul Artistic Baia Mare ca despre o identitate artistica si culturala complexa. Institutii de asociere Atat in context cultural romanesc, cat si la nivelul Europei Centrale, Centrul Artistic baimarean conserva una din cele mai indelungate si prestigioase istorii a organizarii comunitatii artistice locale pe temeiuri profesionale. Interesant este modul in care comunitatile artistice au formulat raspunsuri diferentiate in planul culturii organizationale, la presiunile remodelatoare exercitate in vremea avangardei clasice timpurii (1900–1925). In spatiul cultural european, tendinta majora generata de spiritul organizatoric al comunitatilor de artisti s-a exprimat prin structurarea, pe criterii de afiliere experimentala si de program estetic, in grupuri relativ restranse si foarte dinamice. Raspunsul dat la Baia Mare s-a inscris pe un trend complementar, dirijat intrucatva pe contrasens: experimentalismului estetic (vehement polemic si in mod fatal efemer) baimarenii i-au opus modelul institutiei durabile (cu organizare structurata, legitimitate consacrata juridic si – fireste – cu functii prioritar de autoconservare si autopromovare). De aceea, la Baia Mare a actionat criteriul organizarii profesionale de tip global, corporatist. Astfel, Societatea Pictorilor Baimareni a fost infiintata in luna octombrie a anului 1911. Statutul societatii artistilor baimareni avea sa dobandeasca legitimitate juridica pro forma doi ani mai tarziu, prin hotararea nr. 79480/1913 a Ministerului Regal Maghiar de Interne, iar in 1924 au fost recunoscute de autoritatile judiciare romanesti printr-o sentinta a Tribunalului Satu Mare. Scopul principial al asocierii era definit in articolul 4 prin urmatorul enunt: „(…) a exprima in exterior prin intermediul formei organizatorice acea unitate morala care s-a instituit intre artistii baimareni inca de la inceputuri, de a o sustine si dezvolta pe mai departe, precum si de a apara si promova interesele artistice si materiale ale membrilor.” In plan concret, articolul 5 fixa cateva tinte majore: „(…) a identifica si infaptui modalitati si mijloace concrete de atingere a scopurilor noastre morale, spirituale si materiale mentionate. In mod concret: a) organizarea de expozitii; b) in interesul acestora, impulsionarea organizatorica sistematica a sprijinirii artei (…); c) asigurarea, permanentizarea sprijinului moral si material din partea societatii (a statului, orasului etc.)”. Privind retrospectiv, nu este greu de sesizat ca un asemenea program asociational si-a pastrat intacta actualitatea de-a lungul complexei evolutii istorice care s-a asezat intre anul 1911 si ziua de azi. (Si, daca tot veni vorba, sa subliniem ca in anul acesta avem de aniversat – iata! – nu doar un eveniment, ci doua: 110 ani de la intemeierea Coloniei de artisti si implicit a Centrului Artistic Baia Mare, respectiv 95 de ani de la constituirea Societatii Pictorilor Baimareni). Pe aceste temeiuri si prioritati enuntate in 1911 s-a coagulat, iar apoi s-a dezvoltat cu o constanta si coerenta care astazi pot parea surprinzatoare, linia evolutiva a institutiilor de asociere profesionala: de la Societatea Pictorilor Baimareni (1911–1937 si 1940–1944) la Asociatia Artistilor Plastici din Baia Mare (1937–1940), apoi la Sindicatul Mixt de Ziaristi, Scriitori si Artisti din Baia Mare (1945–1949) si – in cele din urma – la Filiala Baia Mare a Uniunii Artistilor Plastici din Romania, institutie care functioneaza, neintrerupt, din 1950 pana azi si la intemeierea careia comunitatea artistilor plastici din Baia Mare a contribuit in calitate de comunitate fondatoare. Filiala Baia Mare a U.A.P.R. numara astazi 70 de membri, Asociatia „Filiala Uniunii Artistilor Plastici” Baia Mare (structura cu personalitate juridica proprie, infiintata in 1999) are aproape 100 de membri, in vreme ce la nivelul judetului Maramures avem de consemnat mai bine de 120 de artisti plastici care desfasoara activitati cu caracter permanent in diverse domenii (expozitional, didactic, design industrial si publicitar, mass-media etc.). Acestei impresionante resurse umane ce corespunde simbolic, astazi, statutului de colonist permanent (statut fundamentat tocmai in perioada „intemeietoare” a activitatii Scolii Hollósy (1896-1901), i se asociaza in continuare comunitatea de colonisti temporari: artisti care se reunesc la Baia Mare in fiecare an, pe temeiuri aleatorii si care vin din tara si din strainatate pentru a participa la evenimente expozitionale individuale sau de grup (expozitii personale, editiile expozitii oficiale Anuala Artelor), la simpozioane de creatie (Noua Colonie Internationala de la Baia Mare), ori la manifestari stiintifice si teoretice. Tiberiu ALEXA