Centrul Artistic Baia Mare 111 Ferenczy Károly

Rolul jucat de Ferenczy in istoria Centrului Artistic Baia Mare este unul major. Prin participarea sa la primele sase colonii temporare organizate in beneficiul lui Simon Hollósy si a Scolii sale, precum si stabilirea resedintei sale permanente la Baia Mare, in 1896, Ferenczy a contribuit substantial la edificarea coloniei permanente. Ferenczy Károly s-a nascut la Viena (08.20.1862), a activat succesiv la Szentendre, München, Baia Mare si Budapesta, iar la sfarsitul carierei incheiate brusc, in plina maturitate creatoare (Budapesta, 18.03.1917), era recunoscut drept cel mai important pictor maghiar din mediul artistic baimarean. Studiile academice le-a inceput la München. Adevarata formatie profesionala a dobandit-o insa in cadrul Academiei Julian din Paris. In acel context s-a familiarizat cu arta naturalista prin intermediul operei lui Jules Bastien – Lepage. Intre 1892 si 1898 rezideaza si activeaza la München. Complexa, diversa si relativ prolifica, creatia lui Ferenczy se structureaza pe mai multe straturi stilistice care nu sunt neaparat identice cu etapele evolutiei sale cronologice. Viziunii naturaliste dobandite in anii studiilor pariziene ii apartin cateva remarcabile compozitii. Inspirate din scene ale vietii de familie, ele sunt considerate exemple tipice pentru raspandirea spiritului naturalismului international in Europa Centrala si de Rasarit. Contactului cu experientele secesionismului münchenez i se datoreaza stratul simbolist al creatiei ferenczyene. Un amestec tematic ce include motive mitice si reale, scene cotidiene si subiecte biblice reprezinta suportul ideatic al catorva capodopere realizate la München si Baia Mare intre 1893 si 1902. Ele se disting prin efortul, mereu mai intens, de conjugare a semnificatiilor subiectului cu efectele cromatice. Activitatea la Baia Mare La München il intalneste pe Simon Hollósy in 1895, intra in contact cu grupul cosmopolit al studentilor si artistilor din cercul acestuia, iar in 1896 li se alatura in prima lor expeditie baimareana. In consecinta, Ferenczy Károly devine unul dintre participantii de marca la nasterea coloniei artistice de la Baia Mare. De altfel, el a fost unul dintre primii artisti care, stabilindu-si aici resedinta dimpreuna cu intreaga familie, in 1896, a contribuit decisiv la structurarea coloniei baimarene permanente. In 1898, s-a numarat printre semnatarii documentului prin care opt artisti au determinat Primaria baimareana sa declanseze programul edilitar de construire a primelor atelierelor profesioniste de creatie plastica (astazi in Colonia pictorilor). In 1902, a intemeiat impreuna cu Béla I. Grünwald, István Réti si János Thorma prima institutie baimareana de invatamant artistic – Scoala Libera de Pictura. Obstea artistica baimareana l-a consacrat in pozitia de prim presedinte al Societatii Pictorilor Baimareni la infiintarea acesteia, in 1911. A detinut functia pana in 1917, rastimp in care a fost recunoscut public drept lider de opinie artistica in mediul baimarean. Din aceasta postura a exercitat un benefic lobby in favoarea intaririi coloniilor temporare de vara ale Scolii Libere de la Baia Mare. In planul performantelor creative, anii petrecuti la Baia Mare i-au prilejuit lui Ferenczy Károly o noua experienta picturala sintetizata, intre 1901-1906, in remarcabila serie de factura impresionista a peisajelor puternic colorate, scaldate intr-o intensa si calda iluminare solara. Numai ca similitudinile dintre miza impresionismului francez si crezul declarat al discursului sau din acesti ani (exprimat de Ferenczy prin “nevoia de a reda incantarea in fata viziunii oferite de natura”) se limiteaza la ansamblul imaginii, la natura si atmosfera, la puritate, forta si acuratete cromatica. Solida lectie plein air-ista, precum si spiritul sintetist venit pe linia simbolismului l-au orientat pe Ferenczy catre un echilibru al masurii care s-a opus disolutiei formelor si suprematiei tehnicii asupra discursului. Aceasta peisagistica de inspiratie impresionista a devenit un adevarat model asezat la baza genezei asa-zisului “specific pictural baimarean”: adica acea directie stilistica din arta de la Baia Mare care avea sa dobandeasca, dupa 1910, o puternica si constanta consistenta conservatoare prin reluarea catorva dintre achizitiile modelului ferenczyan indelung propovaduite de altfel si de István Réti (contrastul complementarelor, extazul in fata naturii etc.). Dincolo, insa, de aceasta reverberatie conservatoare pe care a hranit-o fara intentie, opera lui Ferenczy reprezinta un indiscutabil varf atins in istoria Centrului Artistic Baia Mare. Tiberiu ALEXA Director, Muzeul Judetean de Arta «Centrul Artistic Baia Mare»