Centenarul Mănăstirii „Sfânta Ana” Rohia şi Nicolae Steinhardt - o jumătate de veac de la aflarea Rohiei

Andrei Fărcaş,
Redactor la Revista „Graiul Bisericii Noastre”
 

În cadrul manifestărilor „Zilele Rohiei”, ediţia a XXIV-a, Mănăstirea „Sfânta Ana” s-a aflat în mare sărbătoare, prilejuită de împlinirea unui secol de la întemeierea Mănăstirii, precum şi împlinirea unei jumătăți de secol de când marele eseist şi om de cultură, Nicolae Steinhardt, a ajuns prima dată la așezământul monahal de la Rohia, care i-a devenit mai târziu mănăstire de metanie.

Cu acest prilej, a fost cinstit şi cel care a ctitorit Mănăstirea Rohia, preotul ortodox Nicolae Gherman din Rohia, un preot patriot şi vizionar pentru epoca sa. În Biserica Mănăstirii Rohiţa, părintele profesor Ştefan Iloaie, împreună cu părintele Arhim. Macarie Motogna, preșe­dintele exe­cutiv al Fundației „Nicolae Steinhart” şi starețul Mănăstirii Rohia, Protos. Teofan Petruţ, au oficiat, după slujba Vecerniei, un parastas de pomenire a părintelui Nicolae Steinhardt.
Manifestările prilejuite de cele două mari evenimente au fost organizate de Episcopia Ortodoxă Română a Maramureșului şi Sătmarului, Mănăstirea „Sfânta Ana” Rohia şi Fundația „Nicolae Steinhardt” şi au fost găzduite în zilele de 30 şi 31 iulie 2023. Ele au debutat prin vernisarea, duminică, 30 iulie 2023, la Mănăstirea Rohiţa, a expoziției de icoane realizate de pictori consacrați din Transilvania în perioada 20 iulie-30 iulie 2023, în tabăra tradițională de la această mănăstire.

Vernisajul a continuat cu masa rotundă, cu tema: „Monahul Nicolae Steinhardt: 50 de ani de la aflarea Rohiei”. La această manifestare au participat membri ai Fundației „N. Steinhardt”, monahi, preoți, scriitori și iubitori ai operei Părintelui Nicolae Steinhardt, ale căror intervenții au fost moderate de conf. univ. dr. Florian Roatiș.

Au evocat personalitatea celui care în urmă cu o jumătate de veac a adăstat pentru prima dată la acest așezământ monahal conf. univ. dr. Florian Roatiş, care a făcut o evocare a primelor drumuri la Mănăstirea Rohia, a bucuriei găsirii acestei mănăstiri şi a monahilor care l-au primit fără rezerve, deși avea statutul unui deținut politic, despre botezul primit în închisoare, viața şi statutul de monah la Rohia şi despre vasta sa operă.

Conf. univ. dr. George Ardeleanu, de la Facultatea de Litere a Universității din București, biograful cel mai autorizat al vieții lui Nicolae Steinhardt şi exeget al operei sale, a vorbit despre operă, despre urmărirea de către securitate, care nu-l scăpa din ochi, mai ales după ce s-a stabilit la mănăstire, despre trăirea exemplară a vieții monahale, despre editarea volumelor de scrisori şi munca titanică ce s-a depus pentru editarea operei sale.

Dr. Călin Emilian Cira din Cluj-Napoca a vorbit despre Rugul Aprins, despre mărturiile călugărului Felix Dubneac despre Nicolae Steinhardt şi legătura dintre Rugul Aprins şi Mănăstirea Rohia.

Simpozionul „Un secol de la întemeierea Mănăstirii «Sfânta Ana» Rohia. Monahul Nicolae Steinhardt: 50 de ani de la aflarea Rohiei”, care s-a desfășurat luni, 31 iulie 2023, în Biserica nouă a mănăstirii, a fost moderat de preacuviosul arhimandrit dr. Macarie Motogna, starețul Mănăstirii Ro­hia şi exarhul mănăstirilor şi schiturilor din Episcopia Mara­mu­reșului şi Sătmarului.
La lucrările acestui simpozion a participat Preasfințitul Părinte Iustin, Episcopul Maramureşului şi Sătmarului, fost apropiat şi stareţ al inegalabilului om de cultură Nicolae Steinhardt, alături de Prea­sfinția Sa aflându-se Per­ma­nența Eparhială, truditori din centrul eparhial, oameni de cultură, scriitori, preoți, cadre universitare, monahi, pictori iconari din tabăra de la Mănăstirea Rohiţa, creștini, viețuitori ai Mănăstirii Rohia, încât biserica cea nouă a Mănăstirii Rohia a devenit plină de par­ticipanți.

Temele puse în dezbatere au fost de mare impact intelectual asupra participanților.
Prof. dr. Viorel Filip Gherman a vorbit despre „Națiune, confesiune şi stabilitate în anii ’20”, iar Părintele prof. univ. dr. Ştefan Iloaie de la Facultatea de Teologie din Cluj-Napoca despre „Un loc, un duh, un secol: rolul cultural al Mănăstirii Rohia”.
Interesantă expunerea prof. dr. Teodor Ardelean despre „Academicitate şi Academism la Mănăstirea Rohia, subliniind rolul Rohiei şi monahismului în excelența academică românească de pe cuprinsul Eparhiei.

Convingător şi cu argumente s-a exprimat conf. univ. dr. Florian Roatiş despre „N. Steinhardt: 50 de ani de la aflarea Rohiei”, în care a relatat despre lucruri care l-au determinat pe marele eseist să se bucure de aflarea Mănăstirii Rohia, lucru de care s-a entuziasmat în tot restul vieții sale ca monah smerit şi model pentru toţi călugării de aici.

Marele biograf al vieții şi exegetul operei lui N. Steinhardt, conf. univ. dr. George Ardelean din Bucu­rești, şi-a intitulat intervenția chiar folosind cuvintele Părintelui Nicolae Delarohia:
„Sunt fericit, Părinte! Imaginea Rohiei în scrisorile lui N. Steinhardt”, detaliind despre vasta corespondență a lui N. Steinhardt purtată cu prietenii săi, care a vorbit mereu la superlativ despre Rohia, ținutul şi oamenii care se aflau aici. Rohia a avut un rol foarte mare în destinul său „prin modul său subtil și inteligent de a pune Duhul deasupra Legii...”.

În încheiere, a vorbit pe larg despre întemeierea Mănăstirii Preasfin­țitul Părinte Iustin în expunerea „Un secol de la întemeierea Mănăstirii «Sfânta Ana» Rohia din Muntele cel Sfânt 1923-2023”. Una din ideile subliniate a fost aceea că tot ce s-a făcut la Mănăstirea Rohia până a ajuns să arate ca astăzi a însemnat că, doar cu ajutorul lui Dumnezeu şi a Maicii Domnului, imposibilul a devenit posibil, de la zidirea ei pe o stâncă şi până la cea care se desăvârșește azi.

„Tot ce aniversăm noi aici face parte din imposibilul devenit posibil. Că doar atunci e miracol când imposibilul devine posibil. Aşa cum Dumnezeu a făcut imposibilul posibil ca din starea aproape de dispariție, disoluție a României, să ne dăruiască România Mare. Imposibilul devenit posibil. Şi să nu uităm niciodată când vorbim de România Mare, de fapt de Regatul României Mari, comuniștii ne-au spălat pe creier şi-am uitat de Rege, Regele Ferdinand şi Regina Maria. Tot vorbim de marii bărbați. Dacă nu aveam Familia Regală, Regele Ferdinand cu Regina Maria, această femeie de geniu care a definitivat Unirea şi a făcut posibilă recunoașterea ei pe plan internațional, a devenit un ambasador al românilor, Unirea nu ar fi fost recunoscută. Am făcut Unirea, dar nu a fost recunoscută. Regina Maria a creat-o, prin notorietatea ei, prin noblețea ei, prin frumusețea ei, prin mintea ei de geniu şi vița ei nobilă a reușit să deschidă ușile şi să convingă cancelariile internaționale, europene în primul rând, şi s-a desăvârșit Unirea”.

Ziua aniversară s-a încheiat cu oficierea unui parastas la mormântul Părintelui Nicolae Staeinhardt din Cimitirul Mănăstirii Rohia, la care au fost de față toţi participanții la simpozion.