Celebrarea rurala a florii salbatice

Duminica trecuta, la final de mai, pe o ploaie cum numai in Muntii Maramuresului se poate vedea, comuna Repedea a fost in sarbatoare: singurul festival nord-maramuresean dedicat unei flori, Sarbatoarea sau Festivalul Narciselor. Evenimentul, unic pe Valea Ruscovei, s-a suprapus cu alte evenimente ce au avut loc in Baia Mare si Sighetu Marmatiei, stirbind din intentia initiala a organizatorilor. Podul din sasiuri La inceput, sfintirea si darea in folosinta a podului peste raul Ruscova s-a facut in zona Lujana-Hecika, loc unde pana daunazi apa era traversata pe zece punti si un pod, toate vanturate in nenumarate randuri, provocand in ultimii ani patru victime umane. In acel punct, in 1999 Consiliul Judetean a construit o punte in valoare de 500 milioane lei, care a fost spalata de raul involburat la numai doua zile de la darea in folosinta! Podul actual, destinat unui trafic de pana la 5 tone si lung de aproape 60 de metri, construit din sasiuri de vagoane de cale ferata acoperite cu o structura din lemn, a costat doar cu ceva peste un miliard de lei. Constructorul sustine ca acesta va rezista si la debitele maxime, deoarece piciorul central este infipt la 12 metri adancime sub „patul” raului. Pana la urmatoarea viitura majora, cand se va putea testa live rezistenta structurii, „podul de la Lujana va deservi o comunitate de 8-900 de suflete” (conform primarului comunei Repedea, Pavel Tiudic). Localnicii pareau fericiti: „in sfarsit avem un pod ca lumea, ca tare greu ne-a fost. Toti primarii ne-au promis ca vor rezolva problema, dar abia acum am ajuns s-o vedem si pe asta.” Flori si lautari Narcisele, motivul desfasurarii festivalului, au aparut pe la orele 14, aduse de catre membrii echipei (condusa de directorul Administratiei Parcului Natural Muntii Maramuresului, ing. Costel Bucur, si de cunoscutul montaniard baimarean, Ionica Pop) care a urcat inca de dimineata in Poiana cu Narcise. Florile, in varianta salbatica, cresc in Muntii Maramuresului, la cota medie de 1.600 metri, in mai multe poieni ce insumeaza suprafata de 100 de hectare, la sud de muntele Pop Ivan, in zona Sehleanu-Tomnatec, fiind protejate de statutul de rezervatie naturala, parte a Parcului Natural. Dupa aparitia narciselor, a inceput spectacolul folcloric, in prezenta numerosilor politicieni ce au tinut sa fie prezenti. Pe scena, in fata unei multimi ce abia incapea in Caminul Cultural, au urcat o serie de ansambluri folclorice (din Repedea, Ruscova etc.), solistii Nicolae Sabau si Patru Barlea. Festivalul Narciselor de la Repedea, insuficient mediatizat, a fost o reusita, desi nu s-a tinut in Poiana cu Narcise, asa cum s-ar fi cuvenit. Poate, cine stie, la editia viitoare... Stradivarius de Leordeni Momentul cel mai apreciat, numarul de virtuozitate al tarafului din Leordina, „Codrisorul”, condus de catre ceterasul Ioan Ferent Lazar (care detine copia unei viori Stradivarius). Leordinenii au demonstrat ca muzica interpretata la cinci viori, „zongura”, „doba” si orga, poate suna atat de performant, incat ar face cinste oricarei scene a lumii. Aproape deloc apreciat si cautat, taraful „Codrisorul” din Leordina, alaturi de Grupul folcloric din Sacel, sunt poate cele mai pretioase produse ale folclorului maramuresean contemporan, desi, din nefericire, sunt invizibile inca, pe marile scene ori platouri TV. Teofil IVANCIUC teofil@gazetademaramures.ro