• Facebook
  • Rss Feed
2°C la Baia Mare
Astăzi este Vineri , 26 Iulie 2024

Curs valutar

Euro Euro
4.5680 RON
Dolar american Dolar american
4.0093 RON
Lira sterlină Lira sterlină
5.1744 RON
Forint unguresc Forint unguresc
1.4823 RON

Newsletter

Ultimele comentarii

Joi , 24 Ianuarie , 2008

Cel mai popular primar maramuresean

Mircea CRISAN Ioana LUCACEL mircea@gazetademaramures.ro ioana@gazetademaramures.ro Desi se afla doar la primul mandat de primar, Gavril Ropan, mai marele comunei Coroieni, a fost desemnat de un recent sondaj de opinie drept cel mai popular ales maramuresean. Mai exact, Ropan are un procentaj de 92% in comuna pe care o conduce… A fost presedinte la cooperatie inainte de 1990 si, apoi, om de afaceri. ¬Cea mai buna scoala posibila daca vrei sa ocupi o functie publica”, crede Gavril Ropan, primarul din Coroieni. Ce-are administratia cu afacerile? Ropan crede ca are² ¬in mare parte se leaga de administratie. Este o diferenta intre comunele conduse de economisti sau fosti oameni de afaceri si cele conduse de alte categorii sociale. Am comune vecine, nu dau nume, unde primarul este profesor si este o difereta de la cer la pamant intre ce am facut eu in Coroieni si ce au facut vecinii mei¬. Cand a venit la conducerea primariei in 2004, Ropan spune ca a gasit o cladire in paragina, care pe vremuri era grajd de cai, dar care a fost transformata in sediu de primarie si ...multe lipsuri. „Comuna Coroieni a fost printre cele mai inapoiate comune din judet. E o zona izolata, margine de judet cu Salaj. Era printre ultimele comune din judet ca infrastructura, ca dezvoltare, inclusiv ca sediu administrativ. Am incercat sa ridic comuna din acea stagnare”. Coroieni nu e o comuna usor de condus² e destul de rasfirata, cuprinzand 5 localitati si celebrul cartier de rromi „Ponorata”, e izolata din punct de vedere geografic si mica, ca numar de locuitori (2.750), adica aproape insignifianta pentru cei care vaneaza voturi. Mai mult, ca mai peste tot in satele maramuresene, tinerii sunt plecati la munca fie in strainatate, fie in marile orase. Nici Gavril Ropan nu a fost un primar usor de ales. Recunoaste ca, in 2004, putina lume avea incredere in el, din cauza ca era „venetic”. Ropan spune ca „nu m-am gandit ca voi ajunge primar la Coroieni avand in vedere ca sunt din Suciu de Sus si mai ales ca la tara, cel ce nu-i din sat e strain”. Dar oamenii au avut incredere si l-au ales. Si, potrivit ultimelor sondaje de opinie, l-ar alege din nou, cu un procent uluitor² 92%. De ce? „Ambitia mea a fost sa incerc sa ma pun la dispozitia cetatenilor si sa incerc sa ridic putin comuna din starea de inapoiere. Si atunci mi-am fixat niste obiective pentru fiecare sat² caminele culturale, scolile, drumuri si ulite”, povesteste primarul din Coroieni. Primele investitii realizate au fost pietruirile de ulite si drumuri comunale, in total circa 8 km de drum despre care primarul spune cu mandrie ca „arata mai bine ca si drumul judetean”. Mai mult, Ropan spune ca primaria are deja banii necesari pentru asfaltarea lor si lucrarile vor incepe imediat ce va permite vremea. Un alt punct important in strategia lui Ropan l-a reprezentat reabilitarea scolilor. Toate scolile din cele cinci localitati ale comunei Coroieni au fost reabilitate si aduse la standardele europene (grupuri sociale, gresie, faianta, schimbarea sarpantelor, geamuri termopan, centrale electrice). Iar printr-un program guvernamental a fost construita o scoala noua in cartierul de rromi Ponorata. Ropan explica motivele care au stat la baza proiectului² „S-a pus problema astfel² sau sa-i aduc la scoala in satul Valeni, ceea ce implica transportul a 130 de copii, sau sa le facem o constructie noua. Am preferat constructia unei scoli noi acolo, pentru ca mai mare cheltuiala imi aducea la buget daca faceam transportul a 130 de persoane. Oricum, frecventa a crescut mult de cand au scoala noua”. Tot la capitolul reabilitari pot fi amintite si caminele culturale din Coroieni si Baba, iar primarul spune ca² „urmeaza in celelalte trei sate. Anul acesta, cel putin unul il vom reabilita. Si ma pregatesc ca construiesc inca un camin, in satul Dealu Mare, unde nu exista deloc. Ramane de vazut pe ce fonduri”. Pe lista constructiilor noi, Ropan a trecut si o cladire pentru dispensarul uman si o gradinita. Mai mult, in curand se va deschide linia de finantare pentru o sala de sport si primarul se gandeste sa construiasca si o biblioteca. Introducerea apei potabile este un alt proiect important de pe lista de realizari a primarului de Coroieni, mai ales dupa problemele generate de seceta din vara in satele Baba si Draghia. Primarul explica² „Suntem in plina lucrare in trei sate Coroieni, Draghia si Baba. Vara trecuta comuna a fost monitorizata si s-a adus apa cu cisterna din cauza secetei prelungite. Ne-a adus o mare cheltuiala transportul apei din Targu Lapus in satul Baba. In Baba si Dragia nici animalele n-au avut apa. Acum, prin investitia care era in derulare, am reusit sa rezolvam partial problema. Intre timp, noi lucram la frontul de captare si am bagat frontul direct prin magistrala. Nu mai e prin bazinul colector, pentru ca lucrarea nu-i finalizata, dar e in curs de derulare. Valoarea proiectului e undeva la 18 miliarde lei vechi, din care am cheltuit 10. Urmeaza sa continuam cu distributia”. Ropan a avut in vedere si amenajari hidrotehnice impotriva inundatiilor² „Am avut amenajare de vai si rauri la Valeni, la Baba. Pe cont propriu, pe Ordonanta 7, am avut constructie de 4 podete, investitie de aproximativ 20 de miliarde si mai avem inca 37 de miliarde lei vechi gestionate de Directia Apelor Somes – Tisa, pentru reabilitare de vai, poduri etc. Ca apa merge serpuit printre case si prezenta pericol la ploi torentiale”. Primarul a mai initiat un proiect-gigant pe acest domeniu, care se cifreaza la 100 de miliarde de lei vechi si a fost depus deja la Agentia Nationala a Fondului de Mediu. Autonomia locala pare sa fie telul principal al primarului de Coroieni. Dar nu din punct de vedere teritorial ori cultural, ci financiar. Altfel spus, vrea ca primaria sa genereze prin diferite activitati venituri proprii, astfel incat dezvoltarea comunei sa nu mai stea la mila guvernantilor ori consilierilor judeteni. Si a facut deja un pas in acest sens. Consiliul Local gestioneaza din toamna anului trecut cariera de piatra de la Valeni. Primarul spune ca ideea i-a venit in timpul unei lucrari de pietruire a drumurilor locale² „acum doi ani am facut impietruiri si pentru 4 km de drum ne-a luat 8 miliarde lei. Acum, daca as avea cei 8 miliarde, as face nu 4 km, ci 40. Ca nu-i asa mare filozofie² un cilindru, un greder, 4 oameni si piatra”. Si ideea s-a dovedit buna² intr-o luna, cariera a adus profit de peste un miliard de lei vechi. Iar daca lucrurile vor merge bine, Ropan spune ca in acest an comuna Coroieni si-ar castiga o oarecare autonomie financiara² „Dorinta mea este ca anul acesta sa devin independent de sumele de echilibrare de aici. Cred ca anul acesta vom fi autofinantati din aceasta cariera. Prima data trebuie sa gasim un sef care sa se ocupe. Pana acum am tinut eu totul sub control, dar nu-mi permite timpul. Cerere exista, asa ca mizez pe un venit propriu de 5 – 6 miliarde pe 2008”. Mai mult, Ropan a initiat deja un proiect care vizeaza producerea de energie electrica. Mai exact, construirea unor microhidrocentrale. Primarul explica in ce consta ideea² „Exista ceva microcentrale suedeze care pot, la un debit de 20 de litri pe secunda, sa asigure energia pentru o comuna. Am avut un specialist care a studiat terenul. S-ar putea sa fac proiectul in cooperare cu Consiliul Judetean. Am avut deja o prima discutie si vom vedea. Trebuie doar ridicat un baraj, pentru ca terenul e de asa natura ca lateral nu trebuie facut nimic. Trebuie doar barajul si instalatiile”. Totusi, Ropan spune ca nu vrea sa se asocieze in acest proiect cu un agent economic, pentru ca vrea sa mareasca veniturile proprii, nu profitul unor agenti economici² „agentii economici care lucreaza cu statul sunt mult mai bogati decat cei care lucreaza pe cont propriu”. Cea mai mare multumire a lui Ropan o reprezinta faptul ca si-a indeplinit promisiunile din campania electorala. Spune ca s-a implicat in toate proiectele propuse si le-a realizat „chiar dublu”. Asa ca se declara „foarte multumit si sunt mandru ca ma apreciaza oamenii din comuna. Chiar daca nu as mai fi primar as iesi cu fruntea sus”. Numai ca, un sondaj de opinie recent arata ca Ropan are sanse foarte mari de a reveni in fotoliul de primar dupa alegeri² „Nu stiu daca-i real sondajul de opinie, dar am 92%. Niciun primar din judet nu are asa popularitate. Am inteles ca sondajul a fost facut si finantat de PNL. Probabil au desemnat 5 – 6 persoane printre care m-am numarat si eu, iar la nivel de comuna asa a iesit sondajul de opinie. Eu sunt insa optimist si spun ca nu-mi trebuie decat 51%, nu 92%”. Oricum, Ropan spune ca daca sondajul e real si va fi reales in functie „principala mea strategie va fi crearea de locuri de munca. Asta, in paralel cu celelalte obiective pe care mi le-am propus, in asa fel incat, hai sa spun una tare² Coroieni sa devina oras, iar Targu Lapus sa devina cartier (hohote)”. Circuit in jurul comunei Gavril Ropan spune ca pregateste un proiect agroturistic inedit² „un circuit in jurul comunei cu ATV-uri vara si iarna cu snowmobile. Asta va fi un circuit de peste 20 km. Avem monument istoric, biserica, manastire. Dorinta mea e sa maresc valoarea terenului. Daca acest proiect va fi finantat, ma gandesc ca va creste valoarea terenului in jurul comunei si dupa ce se face acel circuit, imediat vor aparea cabanele, ca cei care vin sa faca acel circuit sa poata sta mai multe zile. Circuitul vrem sa-l facem pe teren accidentat¬. Noul sediu de primarie Desi a reusit sa „aranjeze¬ vechiul sediu al primariei, Gavril Ropan s-a gandit ca administratia locala merita un sediu nou² „Am reabilitat putin sediul primariei, dar sunt in constructie cu un sediu nou de primarie. Am inceput de la zero, pe un teren destul de accidentat, cota zero fiind la minus 18 metri. Este construita pe chisoane. Asta se face pe proiecte de hotarari de guvern¬.

Comentariile celorlalți

Fii primul care adauga un comentariu in aceasta sectiune.

Comentează acest articol

Adaugă un comentariu la acest articol.