CEHIA , primavara

Reporterul special al GAZETEI de Maramures, Adriana Szabo se pregateste sa plece spre Brazilia. Dupa aproape un an de zile in misiune pe continentul Africa, Adriana va merge in tara cafelei pentru a lucra in alta misiune coordonata de organizatia din Norvegia, acolo unde are „baza”. Pana sa ajunga in Brazilia, Adriana ne invita in Praga si Brno. Noi o salutam si asteptam alte vesti la o cafea aburinda! - Nicolae TEREMTUS In asteptarea zborului spre o tara mai calda si cu dorinta de a cunoaste cat mai mult din mica noastra Europa inainte de a o parasi, am pornit spre Cehia, cu tinta Praga si mai apoi Brno. Am aterizat in Praga la inceput de aprilie intr-o zi de marti, primavara timida, dar suficient de cald, avand in vedere ca veneam din Norvegia unde lacul din apropiere era inca inghetat bocna. Am iesit din aeroport sa luam un autobus spre cartierul Andel, unde urma sa fim cazati, pret de doua zile. Prima lectie, incercati sa faceti rost de monezi in aeroport, automatele de bilete pentru autobus nu primesc bancnote, iar unele din ele nici card. Soferii din autobuse nu au rest nici pe atata, dar ne-au luat pana la statia de metrou dorita. Daca stiti ruta dinainte puteti cumpara un bilet valabil pe toata durata si toate mijloacele de transport necesare pentru a ajunge la destinatia din capitala Cehiei. Sistemul de autobuse, metrou, tramvaie si trenuri este foarte bine coordonat. Am ajuns in Andel, dupa un drum de aproape o ora, cu doua mijloace de transport diferite. Cum am iesit de la metrou, ne-a intampinat un miros imbietor de curtoci colaci (nu stiu sa scriu asta in limba de origine a produsului), carnati prajiti, cocosi cu miere si mult zgomot de la copiii care ba doreau sa calareasca un ponei, ba vroiau sa mearga in caruselul ce facea parte dintr-un mini-parc de distractii pentru cei mici. De la hotel, unde ne-a intampinat un personal foarte politicos, am primit harti si instructiuni despre cum putem ajunge in varii puncte de interes ale orasului. Am urcat din nou in metrou cu gandul sa mergem spre centru, dar pentru ca ne-am dat jos la o statia care parea ca e aproape de podul Carol, ne-am gasit nitel rataciti, fara pod si departe de centru. Dar Praga e usor de ghicit cu o harta in mana. Ne-am oprit insa la un restaurant ce ne-a imbiat cu picior de porc servit cu hrean, muraturi si mustar. Absolut delicios. Am iesit din restaurant bine inarmati pentru tipul de turism pe care suntem obisnuiti sa il facem, pe jos, fara alt ghid decat o harta si cetateni binevoitori. Pornim de la fosta cladire Fred (Astaire) si Ginger (Rogers), numita si Casa ce danseaza, o piesa de arhitectura moderna ce are pe acoperis un restaurant francez cu o vedere superba asupra orasului. De aici mergem pe malul raului Vltava inspre Podul Carol, lasam in dreapta cladirea Teatrului National si ajungem la constructia ce a reprezentat in trecut singura legatura dintre Castelul Praga si Vechiul oras. 30 de statui, aproape toate in stil baroc, decoreaza podul ce azi, pe langa artistii ce incearca sa faca negot cu trecatorii, suporta zilnic pasii multimilor de turisti. Podul e vegheat de trei turnuri, dintre care cel de pe partea orasului vechi este considerat una dintre cele mai uimitoare cladiri civile in stil gotic din lume. Arhitectura orasului ne solicita constant atentia, centrul vechi, castelul unde asistam la schimbarea garzilor, bisericile cu turnuri innegrite. Dupa doua zile in Praga, care nu sunt nici pe departe suficiente pentru a vedea tot ce merita vazut, luam trenul spre Brno. Capitala Moraviei, gazda a numeroase expozitii de arta si evenimente culturale, ne intampina cu aceeasi vreme buna, cu piete in aer liber si bere de casa. Reuniti cu prietenii care urmau sa fie gazdele noastre pentru cinci zile, pornim sa exploram Brno, sa savuram noi arome culinare si sa ne relaxam. Desi Praga nu e un oras agitat, Brno e chiar mai calm, la orice ora strada e linistita, exceptand zumzetul normal al masinilor, tramvaielor si pietonilor. Aici am incercat prima data berea proaspata, cehii, cei mai mari consumatori de bere din Europa ne imbie la cateva arome diferite de ceea ce normal putem gusta in sticle sau doze de metal. Pour le conaisseurs e un adevarat deliciu, pentru pagani ca mine e doar diferit, in schimb papilele mele gustative au ajuns in Nirvana cand am gustat jebra, costita de porc pregatita dupa o reteta traditionala, ce nu a trecut inca granitele tarii. Spre amuzamentul celorlalti, nu am putut sa imi maschez mirarea cand am vazut cantitatea de mancare pe care restaurantul o numea portie de o persoana. Si daca tot suntem la capitolul acesta, la o trecere prin Cehia, sa gustati si gulasul cehesc, e total diferit de ce numim noi gulas si e o incantare. Monumentele cele mai impozante pe care Brno le ofera spre explorare turistilor sunt: Castelul Spilberk si Catedrala Sf. Petru si Pavel. Cu vremea de partea noastra, am mers pana la Lednice, sa vedem castelul care in 1996 a fost inscris in patrimoniul cultural mondial UNESCO drept un exceptional exemplu de design al peisajului ce a inceput in Iluminism si a continuat prin grija unei singure familii. Aici veti gasi cel mai mare parc din Cehia, intins peste 200 kilometri patrati. Puteti sa vedeti o parte din el plimbandu-va pe alei, luand trasura sau barca ce va duc pana la minareta construita in scop defensiv cu mai bine de doua secole in urma. Lednice e parte din ceea ce unii numesc Gradina Europei, zona ce include si castelul geaman de la Valtice cu orasul adiacent. Pe scurt, Cehia e o destinatie turistica ce merita vazuta, cu o capitala mai accesibila financiar decat Parisul, de exemplu, cu arhitectura ce abunda de istorie si design interior de foarte mult bun gust. Iar Praga, Brno si Lednice sunt doar trei din zecile de locatii turistice pe care Cehia le ofera vizitatorilor. Drum bun. Adriana Szabo