Ce s-a ales din alegeri...

Iata ca s-au petrecut momente importante ale inca tinerei noastre democratii locale, alegerile pentru functiile din administratia publica maramureseana. Foarte multi candidati s-au batut pentru functiile puse la bataie pentru administrarea Consiliului Judetean, mai ales pentru sefia acestuia, printr-o modalitate noua, uninominal, dar nu ca la alegerea primarului, in doua tururi de scrutin. In mare, se poate spune ca exprimarea votului pe cele patru buletine de vot a fost liniara, in sensul ca s-a votat „politic”. Acest lucru este datator de curaj partidelor importante pentru alegerile din toamna acestui an. Totusi, este bine de pus in discutie anumite aspecte ce foarte greu au putut fi prevazute. In cazul votului pentru Presedintele Consiliului Judetean s-a facut diferenta, in special acolo unde mobilizarea electorala a fost exemplara, cu exceptia municipiului Baia Mare. De exemplu, zone ca Moisei - Salistea de Sus si Targu Lapus au fost suficiente pentru a recupera dezavantajul avut de PD-L in restul judetului. (Lectie de atitudine in campanie a liderilor locali, pentru cei din alte partide). Coagularea votului politic in jurul a trei partide (UDMR ramane exceptie prin consecventa) a simplificat scena politica locala si nationala, astfel incat este foarte greu de presupus ca partidele mici, perdante acum, vor mai putea spera la ceva important pentru la toamna sau pe termen mediu. Liniaritatea exprimarii optiunii politice nu s-a manifestat in doua circumstante – votul pentru candidatii independenti (de unde rezulta pe de o parte importanta calitatii umane si profesionale a candidatului fata de vechimea sau stagiul din partid) si voturile pentru candidatii la functia de consilier local care, in multe localitati, s-au indreptat spre parti-de nesemnificative de pe scena politica locala (acest lucru se explica prin faptul ca locuitorii unor sate mici au vrut reprezentare in consiliul comunal, neexistand o alta formula de acces decat reprezentarea printr-un alt partid fata de cele importante din comuna). Astfel, „recolta” de consilieri locali a partidelor mici nu are la baza viabilitatea sau penetrabilitatea vreunei conceptii politice, ci numai schema logica de acces la reprezentare. S-a demonstrat inca o data (daca mai era nevoie!) ca stilul campaniei negative (prin admonestari ce tintesc nimicirea adversarilor politici) nu mai functioneaza precum in anii ‘90, iar lovirea adversarilor combinata cu neputinta de a propune ceva mai viabil duce chiar la daune electorale insemnate (a se vedea cazul Baia Mare). O alta concluzie ce ar merita luata in seama ar fi pierderea scrutinului in unele localitati de catre primari vechi si cu destul de insemnata notorietate si/sau eficienta administrativa. Fie ca n-au facut campanie electorala, fie n-au comunicat eficient cu electoratul, fie au avut atitudine de castigator predestinat, fie, pur si simplu, ei si partidele care i-au sustinut n-au interpretat corect sondajele preliminare care indicau necesitatea unei noi nominalizari. Logica celor ce aleg poate fi inteleasa, dar este important sa inteleaga si decidentii si managerii politici ai partidelor. Lectia de la Cavnic, Ocna-Sugatag, Baia Sprie, Rozavlea, Somcuta Mare, Coltau, Baiut sau Baita de Sub Codru va trebui recitita atat pentru la toamna, cat si peste patru ani. La o prima panoramare a hartii politice se poate remarca faptul ca aceasta se imparte pe plan local intre trei mari partide, in ordinea votului politic primit la CJ, fiind vorba de PNL, PD-L si PSD, (UDMR are performanta de a se mentine prezent si fara pierderi insemnate datorate concurentei interne din maghiarime, trebuind totusi remarcat faptul ca n-au re-usit sa-si impuna niciun primar). Liberalii au castigat redute importante, mai ales prin reconfirmarea pozitiei dominante in resedinta de judet (chiar din primul tur, impotriva unei campanii a adversarilor manifestate radical si zgomotos), apoi prin reconfirmarea pozitiei la Seini, Borsa si Viseu de Sus. In total au castigat 28 de primarii si 12 consilieri judeteni. Nesansa a facut ca la scurt timp de la alegeri sa piarda doi primari dedicati, umbrind astfel succesul aducerii in PNL a primarului din Petrova. Au pierdut insa mult la Baia Sprie, Cavnic si Somcuta Mare, orase importante in economia politica regionala, precum si presedintia Consiliului Judetean, prin gestionarea defectuoasa a campaniei electorale specifice noului tip de vot si slaba mobilizare a unor primari. Democrat-liberalii isi conserva de asemenea zonele lor de influenta situate in jurul orasului Targu-Lapus in sud, respectiv Moisei - Salistea in nord. Nu au avut succes in municipii (desi la Sighet au maximizat mult rezultatul prin „achizitia” inspirata a doctorului Botnar), dar au castigat orase precum Targu Lapus, Dragomiresti, Salistea de Sus (toate nefiind surprize), dar si Somcuta Mare. La acestea se mai adauga 17 primarii de comune, unele dintre ele cu populatii mari, importante in pers-pectiva alegerilor politice din toamna (Moisei, Poienile de Sub Munte). Castigarea presedintiei Consiliului Judetean prin candidatura deputatului Mircea Man a maximizat succesul acestui partid, mai ales din perspectiva turului doi, cum de fapt anticipau cu totii. PSD nu mai are puterea si influenta din 2000-2004, dar pastreaza doua orase importante: municipiul Sighetu Marmatiei (castigat cu emotii) si Tautii Magheraus – spinul din coasta Baii Mari. Social-democratii mai pastreaza influenta in trei zone din judet: Codru, Valea Izei si zona Sighet, acestea reprezentand punctele de sprijin ale lor pentru parlamentare. Si PSD a ajuns la 17 primari, unii dintre acestia foarte dedicati si harnici. Au pierdut insa majoritatea in CJ, presedintia CJ-ului si o parte din influenta din cadrul judetului. Marii castigatori ai acestor alegeri sunt primarii ce au castigat pe candidatura independenta sau din partea unor partide mici. Se poate recunoaste cu usurinta ca vor avea o foarte mica influenta la nivel judetean (pentru obtinerea de resurse financiare), in schimb, „cota lor de piata” este foarte ridicata din perspectiva negocierii afili-erii la un partid important care sa-i sustina in proiectele importante. Unii fac pasul rapid (primarul din Petrova), altii asteapta asezarea politica ce urmeaza parlamentarelor. Nu a trecut mult timp de la anuntarea rezultatelor, ca partidele au incercat maximizarea lor prin semnarea documentelor de sprijin reciproc post-electoral, PNL si PSD crescandu-si influenta prin impunerea a circa 40 de viceprimari. Toate aceste elemente vor cantari greu in configurarea bataliei politice din noiembrie si, in pofida aliantelor conjuncturale, despre o pace westfalica la nivel local sau national inca nu va putea fi vorba. Colegi politici in lupta din Colegii Uninominale Subiectul desenarii colegiilor uninominale va fi fierbinte pentru o vreme, miezul problemei fiind indicat de interesul unor partide, mai precis a oamenilor din partide, de a fi avantajati in competitia politica, fie de numarul de votanti, fie de numarul de primari de aceeasi culoare care sa reprezinte armele de calibru din campania pentru parlamentare. Dincolo de aceste veleitati politice, legea consacra niste reguli de principiu de la care se porneste. Judetului Maramures (cu o populatie de peste 500.000 locuitori) ii revin 7 deputati si 3 senatori. Colegiile pentru Senat sunt formate din suma a doua sau trei Colegii pentru Camera Deputatilor, intregi si invecinate. Diferenta dintre cel mai mic si cel mai mare colegiu (pentru Camera Deputatilor sau Senat, fiecare in parte) nu poate sa fie mai mare de 30%. Avand aceste date de pornire, mai trebuie sa observam ca, datorita geografiei judetului, pentru configurarea colegiilor pentru Senat este nevoie sa se ataseze comunitati care insumeaza o populatie de circa 20.000 de oameni unui colegiu din sudul judetului. Astfel, urmeaza a se delimita trei colegii uninominale pentru deputati in Maramuresul istoric, mai mici, dar care impreuna vor forma un colegiu pentru Senat. Pentru partea de sud a judetului, lucru-rile par a fi mai complicate. Trebuie sa fie delimitate doua colegii pentru Senat, care sa cuprinda cate doua colegii pentru deputati. Astfel, Municipiul Baia Mare, cu o populatie de cca 150.000 de locuitori, reprezinta mai putin decat media unui colegiu pentru Senat si mult prea mult pentru un Colegiu pentru Camera Deputatilor. Cel mai probabil, Baia Mare va fi impar-tita in doua, iar uneia dintre parti i se vor atasa cateva localitati rurale din jur. De altfel, din punct de vedere sociologic, va fi foarte interesant de urmarit diferentele si asemanarile in ceea ce prives-te rezultatele partidelor din doua colegii, unul total urban, altul urban plus rural. Acestea doua urmeaza in mod firesc sa formeze un Colegiu pentru Senat, de marime medie. Intreaga zona fiind una liberala, este firesc ca granitele sa inclu-da comune cu primari liberali. Pentru zona de sud a judetului este fireasca delimitarea a doua colegii de deputati, unul in jurul orasului Targu Lapus, la care ar putea fi adaugate comunitati de dincolo de Gutai sau de dincolo de Tibles. A doua optiune ar fi mai avantajoasa partidului ce s-a impus in sud, PD-L, care si-ar maximiza astfel pozitia. Pentru a forma al treilea Colegiu pentru Senat, celui de Lapus-Tibles i s-ar adauga cel mai firesc delimitat colegiu pentru Camera Deputatilor, cel ce ar urma sa reprezinte zona Chioar - Codru, avand la nord axa Seini-Tautii Magheraus si la sud Bicaz – Ulmeni - Valea Chioarului. Aici trebuie recunoscut ascendentul politic al social-democratilor, avand ca nuclee Recea - Tautii si zona Arinis. Din acest prim calcul rezulta un lucru important, anume ca nu exista multe variabile in aceasta operatie de impartire a judetului, iar jocurile partidelor sunt limitate la „miscari de populatie” de doua-trei mii de locuitori. De altfel, toate partidele mari ar trebui sa fie multumite, o data pentru ca se configureaza maximizari de sanse pentru candidatii la Senat, apoi pentru ca se disting cel putin trei-patru colegii pentru Camera Deputatilor in care sunt apriori favoriti (prin comparatia cu rezultatele de la locale si numarul de mandate), din toate partidele favorite. Nicolae TEREMTUS teremtus@gazetademaramures.ro