Curs valutar
Recomandările Gazetei
Evenimente locale, concerte, teatru, expoziții, filme, cărțiNewsletter
Ultimele comentarii
Ce au făcut miniștrii USR în cele 8 luni la guvernare?
USR a fost la guvernare în perioada decembrie 2020 – august 2021 și a avut un post de vicepremier și șase ministere importante: Investiții și Proiecte Europene, Justiție, Transporturi, Sănătate, Economie și Digitalizare.
Pentru românii care doresc o nouă clasă politică, dar și pentru cei mai sceptici, vă prezentăm în următoarele rânduri principalele realizări și contribuții ale miniștrilor USR în cele 8 luni de guvernare din 2021.
În perioada în care a fost la guvernare, USR a negociat Planul Național de Redresare și Reziliență pentru România, care înseamnă aproape 30 de miliarde de euro fonduri europene pentru investiții și reforme în statul român. Transporturile și Educația au bugetele cele mai mari din PNRR.
Cristian Ghinea a fost ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene care a negociat PNRR. Pe lângă acest obiectiv principal, Cristian Ghinea a pregătit Programele Operaționale pentru următorii șapte ani, care însumează alte 30,5 miliarde de euro. În cele opt luni de mandat, au fost puse baze solide pentru modernizarea și reformarea României cu fonduri europene în următorii ani.
Realizări Cristian Ghinea la Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene:
·a reușit o absorbție din cadrul Programelor 2014-2020 de 1 miliard de euro până la jumătatea lui 2021, de 3 ori mai mult decât în aceeași perioadă a anului 2020;
·a obținut finanțare suplimentară de 1,23 miliarde euro din instrumentul REACT-EU;
·a deblocat linii de finanțare pentru sistemul de sănătate astfel încât spitalele să își refacă circuitele de siguranță și să prevină incendiile;
·a debirocratizat sistemul de accesare a fondurilor europene (simplificări importante la MySMIS + alte măsuri precum urgentarea evaluării și semnării proiectelor).
Cătălin Drulă a fost ministrul Transporturilor și a reușit o absorbție-record de fonduri europene (3,7 miliarde de lei investiții din fonduri europene). În mandatul lui Cătălin Drulă la Ministerul Transporturilor, au fost demarate lucrări la peste 600 de km de drumuri, autostrăzi și reabilitări.
Pe scurt, realizările lui Cătălin Drulă:
·a obținut cel mai mare buget pentru Transporturi în PNRR și finanțare pentru autostrăzile din Moldova;
·a luptat cu mafia lui Ion Rădoi de la Metrorex și a demolat chioșcurile ilegale de la metrou;
·a stabilit un record de reînnoire de kilometri de cale ferată, peste 100 de km reînnoiți unde trenurile pot circula cu până la 120 de km/oră, față de 30 km/oră;
·a reorganizat Ministerul Transporturilor pentru a deveni o instituție mai eficientă și a redus numărul posturilor de conducere cu 11%, a organizat concursuri pe bune, într-o manieră transparentă pentru a recruta oameni noi și a numit echipe complete de manageri profesioniști în companiile din subordine.
Ioana Mihăilă, ministrul Sănătății USR, a avut trei priorități, pe lângă gestionarea pandemiei COVID: fonduri europene pentru reforme și investiții în Sănătate, creșterea accesului la servicii medicale de bază și reforma managementului spitalelor și serviciilor de sănătate.
Realizările Ioanei Mihăilă la Ministerul Sănătății:
·a semnat contractul de finanțare în valoare de 250 de milioane de euro pentru spitalul regional de la Iași;
·a deblocat proiectele de construire a celor trei centre de mari arși: de la Timișoara, de la Târgu Mureș și de la București;
·a negociat un buget de 2.85 de miliarde de euro pentru Sănătate în PNRR (1.95 de miliarde pentru infrastructura spitalicească; 400 de milioane de euro pentru digitalizarea sistemului de sănătate; 275 de milioane de euro pentru infrastructura medicală pre-spitalicească);
·a demarat concursurile pentru managerii de spitale din subordinea Ministerului Sănătății și a creat, totodată, cadrul legal pentru plata în funcție de indicatori de performanță și calitate pentru spitalele publice;
·a creat baza legală pentru înființarea Registrului Național al Profesioniștilor din Sistemul de Sănătate, o platformă electronică în administrarea Ministerului Sănătății care va furniza datele necesare pentru managementul şi politicile de resurse umane în sănătate;
·a adoptat lista medicamentelor esențiale, în total aproximativ 1.000 de medicamente. Pe listă se regăsesc medicamente esențiale din programul național de oncologie, cele necesare pentru boala Wilson, pentru diabet, precum și pentru bolile endocrine;
·a schimbat legea pentru aprobarea mai rapidă a studiilor clinice și a medicamentelor noi autorizate în UE.
Stelian Ion a preluat Ministerul Justiției și în cele opt luni mandat a reușit, alături de echipa sa, să întărească și activitatea DNA și DIICOT.
·a elaborat și trimis către Parlament proiectul de lege pentru desființarea SIIJ;
·a refăcut proiectele pentru reformarea Legilor Justiției și le-a transmis spre avizare, dar s-a lovit de blocaj instituțional din partea președintelui României, care a criticat varianta de procedură, de numire a procurorilor de rang înalt;
·a deblocat și a trimis spre avizare proiectul de lege referitor la avertizorii de integritate;
·a finalizat proiectele de modificare a Codului penal și Codului de procedură penală.
Claudiu Năsui a preluat Ministerul Economiei și s-a axat pe următorii piloni: transparentizare, depolitizare, profesionalizare și eficientizare.
·a salvat Combinatul de Oțeluri Speciale Târgoviște, prin găsirea unor investitori privați care nu doar au plătit gaura lăsată de ruși de 40 milioane euro, ci au făcut investiții noi de 480 milioane euro;
·a făcut publice toate contractele Ministerului Economiei;
·a numit profesioniști în consiliile de administrație ale companiilor din subordinea Ministerului Economiei;
·a demarat procedurile de listare la bursă a companiei Salrom și a început procedurile de exploatare a grafitului pentru a relansa o industrie și a pune România pe harta producției de baterii;
·a demufat abonații la târgurile internaționale care se plimbau pe banii statului, fără rezultate;
·a desființat zeci de sinecuri prin eliminarea posturilor speciale de administratori ai companiilor și atașați pentru turism care aveau statut de diplomat și salarii de până la 12.000 de euro pe lună și pensie specială;
·a propus vânzarea combinatul sovietic de la Krivoi Rog, pentru care plătim anual 1 milion de euro la câteva firme ca să pretindă că se ocupă de pază;
·a găsit finanțare pentru schemele de ajutor de stat, lansate cu promisiuni neacoperite și a propus criterii transparente pentru alocarea fondurilor către firme;
·a început cea mai amplă reorganizare a unui minister, prin tăierea a 40% din posturile de conducere și 30% din posturile din minister.
Ciprian Teleman a preluat Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării și a avut două obiective principale: crearea unei instituții a statului român independentă de demnitari și crearea unei instituții moderne.
·a elaborat Legea 5G, care, împreună cu Codul Comunicațiilor, permite organizarea licitațiilor pentru alocarea de spectru pentru comunicațiile 5G;
·a demarat la Cercetare programul de asistență tehnică din partea Comisiei Europene pentru o evaluare a întregului spațiu de cercetare românesc;
·a redactat pentru PNRR componenta pe Cercetare, care atacă cea mai importantă criză a cercetării și anume aceea a resurselor umane. Programele propuse în PNRR sunt dedicate resurselor umane în principal și a inclus opt centre de orientare în carieră, care au fost aprobate;
·pe partea de Inovare, în noua strategie de cercetare a României 2021-2027, capitolul de inovare antreprenorială va avea un loc important. 20% din bugetul cercetării, destinat inovării în tehnologiile viitorului;
·a finalizat crearea rețelei de puncte de contact pentru Programul Orizont Europa, un program nou al UE care sprijină cercetarea cu un program de 100 de miliarde de euro;
·două instituții mari, Compania Națională de Poștă și Societatea Națională de Radiocomunicații, sunt în portofoliul ministerului. La ambele a inițiat procesul de recrutare a managementului, conform Ordonanței 109, ceea ce va permite ca aceste instituții să aibă conduceri stabile, desemnate prin concurs, printr-un proces de recrutare obiectiv și care să pună baza redresării financiare a companiilor și, de asemenea, baza de modernizare.