CCR a anulat alegerile prezidențiale. Se va relua procesul de la zero

Și au fost alegerile pentru turul doi al prezidențialelor. Au fost și s-au terminat așa cum au început. Curtea Constituțională  a decis în unanimitate anularea alegerilor prezidențiale, urmând ca procesul electoral să se reia în integralitate. Guvernul va stabili o nouă dată pentru prezidențiale. Decizia CCR a fost luată în timp ce votul pentru turul al doilea al alegerilor prezidențiale, în care se confruntau candidatul independent Călin Georgescu și candidata USR Elena Lasconi, era în desfășurare în diaspora.

Anunțul, fără precedent, a venit la două zile după desecretizarea documentelor CSAT, ceea ce a scos la iveală o operațiune pregătită de către Rusia în favoarea unui candidat. CCR a publicat motivarea deciziei de anulare a alegerilor prezidențiale. CCR afirmă că, după declasificarea documentelor prezentate în ședința CSAT, Curtea a luat act de conținutul lor și a constatat că procesul electoral „a fost viciat pe toată durata desfășurării lui și în toate etapele de multiple neregularități și încălcări ale legislației electorale care au distorsionat caracterul liber și corect al votului exprimat de cetățeni și egalitatea de șanse a competitorilor electorali, au afectat caracterul transparent și echitabil al campaniei electorale și au nesocotit reglementările legale referitoare la finanțarea acesteia”.

O campanie cu mii de conturi pe Tik-Tok, cu mecanisme sofisticate de „rostogolire” și bani mulți, acțiune care a trecut pe sub nasul instituțiilor statului, în frunte cu serviciile secrete, care au înțeles ce se întâmplă abia după primul tur de scrutin.

Caracterul liber exprimat al votului a fost încălcat prin faptul că alegătorii au fost dezinformați prin intermediul unei campanii electorale în cadrul căreia unul dintre candidați a beneficiat de o promovare agresivă derulată cu eludarea legislației naționale în domeniul electoral și prin exploatarea abuzivă a algoritmilor platformelor de social-media, se mai arată în motivarea CCR.

După acest moment a început nebunia declarațiilor.

„Decizia Curții Constituționale de astăzi reprezintă mai mult decât o controversă juridică. Este, practic, o lovitură de stat oficializată. Statul de drept este în comă indusă, iar justiția subordonată ordinelor politice şi-a pierdut, practic, esența, ea nu mai este justiție, ci este la ordin. Într-o astfel de stare nu mai este dreptate, ci practic vorbim despre un simulacru care trădează principiile democrației, democrația nu este negociabilă”, a spus Călin Georgescu.

Nicolae Ciucă a transmis pe Facebook un mesaj în care îndeamnă la calm și maturitate și la punerea în prim-plan a interesului țării, după decizia CCR de anulare a alegerilor prezidențiale. Totodată, fostul președinte PNL susține „toate eforturile necesare pentru clarificarea oricăror suspiciuni și pentru garantarea unui scrutin corect”.

„Decizia CCR privind anularea alegerilor prezidențiale este singura soluție corectă după desecretizarea documentelor din ședința CSAT care arată că rezultatul votului românilor a fost denaturat flagrant, în urma intervenției Rusiei. Alegerile prezidențiale trebuie reluate. În același timp, anchetele autorităților trebuie să arate cine sunt vinovații pentru tentativa de a influența masiv rezultatul scrutinului prezidențial. Românii au nevoie de răspunsuri clare din partea autorităților, bazate pe dovezi solide, pentru că de această anchetă depinde în mod fundamental încrederea publicului în instituțiile statului și în procesele democratice care stau la baza funcționării țării”, a spus Marcel Ciolacu.

Elena Lasconi a avut o ieșire nervoasă și a declarat că statul român a călcat democrația în picioare.

Una peste alta au fost multe declarații și luări de poziție atât în țară, cât și în străinătate. Din Europa au venit mesaje, în general favorabile deciziei CCR. În acest context, și Bursa românească a reacționat favorabil.

După primele zile în care liderii politici din România au spus ce aveau de spus, a apărut marea întrebare cine se află în spatele acestor mișcări pe zona de social-media. De asemenea, s-a cerut ca partidele proeuropene să  reacționeze și să înceapă negocieri politice.

Cele patru partide, alături de reprezentanții minorităților naționale, au convenit formarea unei coaliții guvernamentale care să blocheze ascensiunea la putere a dreptei radicale, reprezentate de către AUR, SOS România și POT.

A fost adoptată o rezoluție în care se cerea:

1.     Formarea unei coaliții pentru stabilitate și modernizare
Astăzi, am convenit asupra constituirii unei viitoare coaliții care să asigure stabilitatea guvernării și să implementeze măsuri concrete pentru modernizarea României, în beneficiul tuturor cetățenilor.

2.     Reafirmarea parcursului european și euroatlantic al României
Ne reafirmăm hotărârea de a menține și consolida angajamentul României față de valorile și parteneriatele europene și euroatlantice, ca piloni ai securității și prosperității naționale.

3.     Angajamentul pentru dezvoltare și reforme
Ne asumăm responsabilitatea de a evita izolarea internațională a României, de a susține un ritm solid al dezvoltării economice și de a proteja parcursul european al țării, absorbția fondurilor europene, a reformelor din PNRR, aderarea la spațiul Schengen și OCDE.

4.     Apel către cetățenii României, indiferent că trăiesc în țară sau în afara granițelor
Facem un apel către toți cetățenii României ca, la viitorul scrutin electoral de duminică, 8 decembrie 2024, să meargă la vot. Să voteze informat și rațional, să aleagă România proeuropeană, democratică și sigură și să respingă izolaționismul, extremismul și populismul.

Dincolo de rezoluție, negocierile între partidele proeuropene se vor prelungi în următoarele zile și se speră ca, până la finalul anului, să fie votat un guvern care să aibă o majoritate în parlament și care ar trebui să fixeze datele pentru alegerile prezidențiale, turul unu și turul doi.