Cazare la Prefectura

Anumiti oameni cred ca daca zambesc, te vor convinge ca magariile pe care le fac sunt rodul unor intamplari si provin din inocenta. Este cazul sefului Directiei Agricole Maramures, Virgil Tantas, care, in afara de a-si intinde gura pana la lobul urechilor, nu face nimic. Adica, face. Deruleaza programe de finantare a satenilor pentru achizitionarea de utilaje agricole, fara sa respecte cele mai elementare norme ale bunului simt. Ii cheama pe oameni dimineata, intr-o zi anume, si le cere sa completeze tot felul de hartii din care sa reiasa ce utilaje vor sa cumpere si cu cat. Oamenii lasa datele si se pun pe asteptat. Cum treaba cu solutionarea dosarelor dureaza o jumatate de zi, satenii nostri se intind care pe unde in fata Prefecturii, pe spatiul verde, printre flori, pe sub copaci, pana oamenii lui Tantas se sinchisesc sa ii cheme la raport. Chiar nu intelegem de ce trebuie umiliti oamenii de la sate, iar Tantas sa tina holurile intesate de dulapuri de fier vechi de pe vremea lui Pazvante Chioru’. Cateva banci de asteptare se impun in orice institutie publica. Mai ales la cele la care mergi cu doleantele si esti tinut in stand – by, pana te saturi.