Cautator de ''Kogalniceni''

Radu Cosarca face parte din tagma notoriilor “nascuti pe sticla”, fiind unul dintre cei mai cunoscuti oameni de televiziune din Romania. A lucrat pentru TVR, Tele 7 abc, Antena 1 si National TV, ca prezentator, editor, redactor, realizator, director etc. De aproape un an a renuntat la televiune. Insa, nu definitiv. Carte de vizita S-a nascut in 1963 in Bucuresti. Dupa absolvirea Facutatii TCM (Institutul Politehnic Bucuresti) a urmat mai multe cursuri de jurnalism si management. Intre 1990-1991 a fost reporter la TVR, apoi redactor sef adjunct - stiri interne, editor coordonator, prezentator, realizator de emisiuni. Intre 1994-1996 a fost director-Departament Stiri, prezentator, realizator emisiuni la Tele 7 abc. In 1996 devine director general al postului. Intre 1995-1996 preda cursul „Stiri televizate” la Facultatea de Stiintele Comunicarii, Universitatea Bucuresti. In 1998 devine prezentator si editor „Observator” la Antena 1 si, ulterior, Director Departament Stiri. Intre 2003-2004 a fost director Departament Stiri si prezentator la National TV. Din 2004 este vicepresedinte Media On. Reporter: Debutul in televiziune? Radu Cosarca: In 1990 se incheia perioada celor 3 ani de stagiatura ca inginer tehnolog (Costesti, judetul Arges) si speram sa gasesc un post “caldut” la un cunoscut institut de proiectari din Capitala. Pentru ca situatia trena, m-am inscris la concursul organizat de Televiziunea Romana pentru angajarea unor redactori tineri si necompromisi la “Actualitati”. Am reusit primul si dupa doar un an, in care am facut specializari in SUA, am devenit redactor sef la Stiri Interne. Putin mai tarziu, am debutat ca prezentator, in seara de 25 septembrie a anului 1991, atunci cand cadea Guvernul si cateva sute de mineri incercau sa descuie poarta Televiziunii cu ajutorul unui buldozer. Nimeni nu avea curajul sa intre in emisie pentru ca lucrurile pareau sa involueze si Romania parea sa intre sub un altfel de dictatura. Rep.: Ce procent din subiectele presei credeti ca sunt “fabricate”? R.C.: Depinde de “zona” presei: intre 10 si 90%. O revista de paparazzi a publicat fotografii compromitatoare in care eu urcam intr-un apartament, in miez de noapte, alaturi de o blonda atractiva. Mi-am petrecut intreaga noapte alaturi de ea. Era adevarat, intrucat era sotia mea si obisnuiesc sa imi petrec noptile acasa! Rep.: Cea mai dura amenintare primita in cariera de jurnalist? R.C.: Cele mai serioase amenintari, care s-au dovedit a fi reale, nu au fost cele declarate, pronuntate de oameni grei si influenti de pe scena publica, ci acelea murmurate, susurate in interiorul institutiei: “O sa-ti rupi gatul!”. Sigur ca nu am patit nici o fractura, dar a fost clara lasitatea patronilor de trusturi media urmarind profitul comercial, nu in paralel cu adevarul, ci impotriva lui. Despre vulgar si tembelizator Rep.: Concluziile raportului realizat de EUMAP si Network Media Program, prezentate de presedintele Basescu, caracterizeaza televiziunile din Romania astfel: “calitate scazuta a programelor, surse de finantare obscure, dependenta de mediul politic”. Sunteti de acord? R.C.: Cu parere de rau, sunt intrutotul de acord cu presedintele Basescu. Programele de stiri ale marilor televiziuni comerciale ne indeparteaza de adevaratele probleme si evenimente din Romania, sub masca preocuparii pentru viata grea a celor defavorizati de soarta si prin cautarea obscena a subiectelor sordide, care sunt prezentate de crainici cu falsa pudoare, pentru ca apoi sa fie detaliate cu lux de amanunte si imagini. Programele de divertisment, cu cateva exceptii notabile, sunt vulgare si tembelizatoare. Oricine a vazut programele de gen din Italia sau Franta poate confirma aceste aprecieri. Rep.: Ce-i lipseste presei din Romania? R.C.: O economie puternica si sanatoasa, in care sa poata prospera si titlurile de calitate, analizele profunde si condeiele de talent. Rep.: Renuntati definitiv la televiziune? R.C.: Nu. Chiar sunt angrenat intr-un proiect, deocamdata de pe pozitia de om de afaceri. Pe urma, vom vedea. „Sa avem Kogalnicenii nostri!” Rep.: Principalele erori ale economiei romanesti? R.C.: Economia noastra a fost declarata functionala dupa criterii birocratico-politice, dar noi, traitori prin ea, stim ca are multe zone in care nu functioneaza natural, ci la stilul “impins”. Intarzierea restructurarii marilor regii si lipsa zecilor de miliarde de euro pentru modernizarea lor genereaza distorsiuni in formarea pretului la utilitati. Coruptia, traficul de influenta, cartelurile mascate isi fac inca mendrele in multe zone. Establishment-ul post-decembrist se cladeste pe averi nejustificabile si pe povesti de succes necredibile. Intrarea in UE ne va forta sa punem ordine mai repede in buimaceala unui mediu de afaceri nascut din tragerea “tunurilor”. Rep.: Cand vor trai romanii mai bine? R.C.: In ultimii 6 ani nivelul de trai al romanilor a crescut, modest, dar constant. Cu o rata mult mai mare creste, insa, distanta care ne separa, nu de Europa Occidentala, nu de “saracii” Europei Occidentale (Portugalia, Grecia), ci de vechii nostri “pretini” (Ungaria, Polonia, Cehia, Slovacia, Slovenia). Si nu doar din cauza unor determinari istorice, ci si din absenta unor guvernari clar reformatoare, capabile sa genereze strategii si politici coerente, vizionare. Romanii vor trai mult mai bine si vor avea o sansa reala la un statut european atunci cand ministrii, parlamentarii si primarii isi vor incheia mandatele mai saraci decat atunci cand le-au inceput. Pe acestia, romanii si istoria ii vor pretui cu adevarat (sa avem si noi Kogalnicenii nostri!) Optiuni si argumente l Orient sau Occident? Occident. Acolo gasesc acum setul meu de valori. l O cina de afaceri sau o seara linistita in familie? Particip la prea multe cine de afaceri ca sa nu imi doresc o seara linistita in familie. Mai ales ca asta inseamna si muzica mea, cartile si albumele mele. l Stiri pozitive sau stiri negative? Stiri. l Presa scrisa sau televiziune? Oricare, dar de calitate. Presa scrisa e mai profunda, televiziunea e mai spectaculoasa si mai complexa. l Vivaldi sau Pink Floyd? Muzica buna, mare si urbana, deci orice de la Vivaldi la Queen si Beatles, de la Beethoven la Stravinski si Miles Davies. Ioana LUCACEL

ioana@gazetademaramures.ro