Câți bugetari are România?

 Statul Român e prea scump pentru bugetul românilor. După un an cu multe promisiuni electorale, politicienii și românii deopotrivă au fost treziți din dulcele somn al visării în realitatea crudă a deficitului istoric. Soluțiile? Reducerea cheltuielilor, care au generat deja valuri de proteste. Însă, cât trebuie să reducem și, mai ales, din ce? 

Cifrele nu mint. Însă pot fi manipulate, mai ales în campaniile electorale. Problema unui aparat de stat prea mare și prea gonflat pentru posibilitățile României nu e nici nouă și nici necunoscută. Însă, în ciuda promisiunilor de eficientizare, numărul posturilor din aparatul de stat a crescut, lunar, cu câteva mii. Unde s-a ajuns? La colaps și cifre record.

Conform ultimelor date disponibile pe site-ul Ministerului Finanțelor, în noiembrie 2024, România avea 306.197 de posturi, cu 5.900 mai multe comparativ cu luna anterioară.

Peste 64% dintre posturile ocupate erau în administrația publică centrală, respectiv 838.316 (plus 4.862 față de octombrie 2024), iar dintre acestea 618.052 erau în instituții finanțate integral de la bugetul de stat (plus 1.928 angajați, comparativ cu luna precedentă), arată Ministerul Finanțelor.

Cel mai mare număr de posturi ocupate se înregistra la Ministerul Educației, respectiv 306.924 (plus 1.040 față de octombrie 2024), Ministerul Afacerilor Interne – 123.893 (plus 867), Ministerul Apărării Naționale – 79.097 (minus 245), Ministerul Finanțelor – 24.523 (plus 42) și Ministerul Sănătății -18.154 (plus 260).

Potrivit sursei citate, în instituțiile finanțate integral din bugetul asigurărilor sociale erau ocupate 9.215 de posturi (minus 23 față de octombrie 2024), în cele subvenționate din bugetul de stat și din bugetul asigurărilor pentru șomaj 44.575 (minus 50), în timp ce în instituțiile finanțate integral din venituri proprii erau 166.474 de posturi ocupate (plus 2.907).

Totodată, în administrația publică locală lucrau, în noiembrie anul trecut, 467.881 de persoane (plus 1.038 comparativ cu luna anterioară), dintre care 286.715 în instituții finanțate integral din bugetele locale (plus 704) și 181.166 în instituții finanțate integral sau parțial din venituri proprii (plus 334).

E mult, e puțin? Unii spun că e mult și că România e în topul țărilor europene care cheltuie cei mai mulți bani pentru salariile bugetarilor. Sindicatele susțin că, dimpotrivă, avem mult mai puțini bugetari decât alte țări. Recent, Federaţia Națională a Sindicatelor din Administrație (FNSA) a emis un comunicat prin care denunță ferm campania agresivă şi lipsită de fundament care promovează ideea că sectorul bugetar din România este supradimensionat şi ar consuma resurse excesive.

FNSA susține, în documentul citat, că în realitate România are un bugetar la 18 locuitori, de trei ori mai puțin decât ţări precum Suedia şi Danemarca şi că „realitatea pe bază de date” este aceea că „România are cel mai subdimensionat sector bugetar din Uniunea Europeană”.

Cifrele reale contrazic categoric narațiunile false. Raportul dintre numărul de salariați din administrația publică şi populația deservită plasează România pe ultimul loc în Uniunea Europeană: un angajat din administrația publică, ordine publică şi apărare şi asigurări sociale din România deservește, în medie, 53 de locuitori, cel mai mare raport din Europa. În contrast, Germania are un raport de 1 la 29, iar Suedia de doar 1 la 21! La nivelul global al bugetarilor, România are un raport de 1 bugetar la 18 locuitori, în timp ce țări precum Suedia şi Danemarca au 1 bugetar la 6 locuitori. Această subdimensionare severă generează supraîncărcare extremă a angajaților, afectând direct calitatea serviciilor publice şi generează ineficiență”, mai susţin funcţionarii din administrație.

Ei solicită „încetarea răspândirii minciunilor care denigrează salariații bugetari şi promovarea unor soluții reale”, enumerând, în acest sens, ca primă soluție, „creșterea numărului de angajați pentru reducerea sarcinilor”, urmată de „digitalizarea responsabilă, utilizată pentru eficiență, nu pentru reduceri de personal” şi „recunoașterea contribuției sectorului bugetar la funcționarea statului şi a mediului privat”.

Angajații din administrația publică reclamă, totodată, „utilizarea abuzivă a ideii de digitalizare ca justificare pentru reducerea personalului”. 

„În loc să fie văzută ca o unealtă pentru eficientizarea muncii şi îmbunătățirea serviciilor publice, digitalizarea este folosită drept pretext pentru eliminarea angajaților, ignorând complet scopul real al acestui proces. Statele europene dezvoltate, unde digitalizarea este avansată, nu au redus numărul de angajați din sectorul bugetar, ci, dimpotrivă, au consolidat aparatul administrativ pentru a gestiona mai bine volumul de informații şi nevoile populației.

În România, însă, persoane fără competențe reale în gestionarea digitalizării promovează o viziune dezastruoasă, în care implementarea tehnologiei devine o scuză pentru reduceri de personal, aspect ce va produce, inevitabil, degradarea continuă a serviciilor publice”, mai arată documentul citat.

Cert este că măsurile de reducere a cheltuielilor începute anul acesta continuă cu Senatul. Biroul Permanent al Senatului a analizat luni cele două memorandumuri de reducere a cheltuielilor şi de reorganizare a Senatului, propuse de PSD și PNL. Memorandumul propus de liderul PNL Ilie Bolojan prevede reducerea unui număr de 189 de posturi, prin reorganizarea structurilor instituției, conform unei noi organigrame care prevede desființarea ori comasarea unor birouri și direcții.

Conform propunerii lui Bolojan, „ar rezulta un aparat de lucru cu 607 posturi bugetate și 189 de posturi desființate”.

Sindicatul Funcționarilor Publici Parlamentari, Sindicatul Personalului Contractual şi Sindicatul Șoferilor din Senatul României au anunțat deja că resping  măsurile propuse de președintele Senatului, Ilie Bolojan şi secretarul general al Senatului, Mario Ovidiu Oprea, privind modul de abordare a reorganizării instituției precum şi a reducerii numărului de angajaţi.

„Mai exact, fără o consultare aplicată cu Sindicatele, fără o analiză amplă a complexității activității instituționale, președintele şi Secretarul general al Senatului intenționează să reducă aproximativ 200 de posturi. O reorganizare făcută în grabă care să aibă in vedere strict factorul economic (scăderea cheltuielilor salariale) este extrem de îngrijorătoare şi nebenefică atât pentru funcționarea instituției, cât şi pentru angajați şi familiile lor. O astfel de acțiune în forță ridică serioase semne de întrebare şi îngrijorări la nivelul întregului aparat tehnic al Senatului”, au transmis sindicatele.