Cât câştigă şi cât cheltuie românii?

În trimestrul II 2014, veniturile totale ale populaţiei medii lunare pe o gospodărie au fost de 2452 lei; veniturile băneşti medii au reprezentat 85,1%. Cheltuielile totale au fost, în medie, de 2210 lei lunar pe o gospodărie; cheltuielile de consum medii au reprezentat 72,5%.

Bugetul lunar al familiei: 2.452 de lei. Venitul mediu total al unei gospodării în România a fost, în trimestrul II din 2014, de 2.452 de lei/lună, în timp ce cheltuielile totale au reprezentat 90,1% din nivelul veniturilor totale, arată datele Institutului Naţional de Statistică (INS), publicate luni. Rezultatele anchetei bugetelor de familie arată că veniturile totale medii lunare au reprezentat, în termeni nominali, 2.452 lei pe gospodărie şi 919 lei pe persoană. Veniturile băneşti au fost, în medie, de 2.087 lei lunar pe gospodărie (782 lei pe persoană), iar veniturile în natură de 365 de lei lunar pe gospodărie (137 lei pe persoană).

15% sunt venituri în natură

Salariile şi celelalte venituri asociate lor au format cea mai importantă sursă de venituri (51,2% din veniturile totale ale gospodăriilor). La formarea veniturilor totale ale gospodăriilor au contribuit, de asemenea, veniturile din prestaţii sociale (24,4%), veniturile din agricultură (3,9%), veniturile din activităţi neagricole independente (2,4%) şi cele din proprietate şi din vânzări de active din patrimoniul gospodăriei (1,4%). O pondere importantă deţin şi veniturile în natură (14,9%), în principal contravaloarea consumului de produse agroalimentare din resurse proprii (13,2%).

Pe ce se cheltuiesc banii

Cheltuielile totale ale populaţiei au fost, în trimestrul II 2014, în medie, de 2.210 lei lunar pe gospodărie (828 lei pe persoană) şi au reprezentat 90,1% din nivelul veniturilor totale. Principalele destinaţii ale cheltuielilor efectuate de gospodării sunt consumul de bunuri alimentare, nealimentare, servicii şi transferurile către administraţia publică şi privată şi către bugetele asigurărilor sociale, sub forma impozitelor, contribuţiilor, cotizaţiilor, precum şi acoperirea unor nevoi legate de producţia gospodăriei (hrana animalelor şi păsărilor, plata muncii pentru producţia gospodăriei, produse pentru însămânţat, servicii veterinare).

Unele particularităţi în ceea ce priveşte mărimea şi structura cheltuielilor totale de consum sunt determinate de mediul de rezidenţă.

Astfel, în timp ce nivelul mediu lunar, pe o gospodărie, al cheltuielilor totale de consum este mai mare în urban faţă de rural cu 429 lei, cel pentru consumul alimentar este mai mare cu numai 47 lei. Aceasta derivă din faptul că, în rural, 42,3% din cheltuielile pentru consumul alimentar reprezintă contravaloarea consumului din resurse proprii, în timp ce în mediul urban, consumul de produse alimentare din resurse proprii a acoperit 18,7% din cheltuielile pentru consumul alimentar.

Produsele alimentare şi băuturile nealcoolice au deţinut, în trimestrul II 2014, în medie, 41,3% din consumul gospodăriilor. O componentă a consumului, cu pondere relativ mare în cheltuieli, este legată de locuinţă (apă, energie electrică şi termică, gaze naturale, combustibili, mobilier, dotarea şi întreţinerea locuinţei).

În trimestrul II 2014, aceasta a reprezentat 19,5% din cheltuielile totale de consum.

În cadrul cheltuielilor cu locuinţa cea mai mare pondere a deţinut-o cheltuielile necesare funcţionării şi încălzirii locuinţei (15,6%).

La polul opus s-au situat cheltuielile efectuate de gospodării pentru hoteluri, cafenele şi restaurante (1,5%) şi cele pentru educaţie (0,5%).