Castigatorii afacerii „Inchiderea perimetrelor miniere”

Din 1997, de la debutul programului de inchideri de mine pana in prezent, in zona Borsa au demarat opt proiecte de inchideri de mine. Potrivit Consortiului Minier Maramures, banii pompati in astfel de lucrari, sub „obladuirea” Guvernului, se ridica la fabuloasa suma de 13,7 milioane de euro. Insa o parte dintre lucrarile de miliarde o iau deja la vale. Unitatea Miniera din Borsa era pe vremuri una dintre cele mai productive din judet. In 1965, capacitatea de productie era de 1,4 milioane de tone anual. In 1971, mina avea 6.500 de salariati, insa intre 1972-2006 productia s-a aflat in cadere libera, situatie care a impus sustinerea mineritului de catre Stat prin subventii. Astfel ca, inevitabilul s-a produs: in 1997 a fost demarat procesul de restructurare a minei. Pe atunci, mina Borsa avea in administrare 15 perimetre miniere, o uzina de prepare si sase iazuri de decantare a sterilelor din flotatie. Un an mai tarziu, au intrat in conservare si inchidere definitiva 12 perimetre miniere. Banii aveau sa vina pe de o parte de la Banca Mondiala, pe de alta parte de la bugetul de Stat. Conform Consortiului Minier Maramures, lucrarile de inchideri de mine se cifreaza la circa 13,7 milioane de euro. Rezultatul inchiderii e elocvent: intre 1997-2005 au fost disponibilizate peste 3.100 de persoane, alte cateva sute urmand sa paraseasca mineritul in acest an. Pentru doua perimetre miniere este in curs de elaborare proiectul tehnic de inchidere, iar ultimul perimetru activ isi asteapta sfarsitul. Actualizari de miliarde Primele perimetre ce urmau a fi inchise (Baia Borsa Magura II, Burloaia Vest Arinies, Burloaia Centru, Sud si Est si Toroioaga intre cotele 1.080 si 1.545) au fost aprobate printr-o Hotarare de Guvern (HG) din 1998. Un an mai tarziu, prin alte HG se dadea verdict final perimetrelor Dealu Bucatii Vest, Novat-Novicior si Toroiaga sub cota 1.080. Iar in 2004, s-a decis inchiderea a alte doua perimetre (Gura Baii Superior si Cornu Nedeii). Patru dintre acestea au fost finantate cu fonduri de la Banca Mondiala, restul cu alocatii bugetare de la Bugetul de Stat. Numai ca sumele aprobate initial de Guvern au suferit actualizari de miliarde (toate sumele sunt exprimate in lei vechi). De exemplu, in 1998, Guvernul aprobase pentru Magura II suma de 1,625 milioane lei, dar la finele lui 2005, pe acest proiect s-au decontat 7,862 miliarde lei. Pentru Burloaia Vest Arinies se stabilise in 1998 suma de 237.000 lei, iar la finele lui 2005, valoarea a fost actualizata la 2,373 miliarde lei. Burloaia Centru, Sud si Est a fost „cotata” initial la 6,487 milioane lei, si a ajuns la 23,834 miliarde lei, iar Dealu Bucatii a „saltat” de la 956.160 lei la 3,427 miliarde lei. TIM&Cartel Bau Cele mai multe dintre lucrarile de inchideri de mine de la Borsa au fost executate de „cuplul” TIM SA - Cartel Bau SA Cluj. Petru Danciu, inginer sef al minei Borsa, spune ca si perimetrul Toroioaga a fost inchis de cele doua firme, desi: „se discuta ca in special lucrarile din subteran sa se faca cu efective din cadrul Remin, pentru a se mentine in activitate o parte din oameni. In mod cert ar fi mai ieftin, pentru ca in momentul in care apar intermedieri si alte firme preturile se schimba prin simplul contract intre doua firme (comisioane, TVA etc). Aici s-a lucrat cu subantreprenori. La prima parte a proiectului Toroioaga a fost TIM, care si-a luat in antrepriza si alte firme, pe urma Cartel Bau a castigat a doua licitatie si l-a luat pe TIM in subantrepriza.” Zona a fost afectata de mai multe de ori de avalanse. Constructorul TIM SA spune ca a refacut lucrarile, insa la fata locului am constatat ca garduletele de pe halda de steril s-au rupt, o parte din lucrarile hidrotehnice stau sa cada, iar zidurile de la o parte dintre gurile de intrare au fost sparte. Dorel Dobarcau, coordonator inchideri de mina la TIM SA, a spus ca: „nu s-a schimbat antrepriza si subantrepriza. Am fost de la inceput asociati cu Cartel Bau. Au fost probleme cu avalansele, dar noi am refacut. S-a intamplat sa refacem lucrari si din cauza celor care trageau lemne. Dupa ce am plecat, probabil ca au fost avalanse si s-a mai distrus. Proiectul e gata de un an, iar receptia finala va fi anul viitor. Daca e din vina noastra le remediem, dar daca sunt de la calamitati, se remediaza din banii prevazuti pentru asa ceva. Lucrarile hidrotehnice s-au lasat pentru ca apa sapa, dar nu stiu daca se vor da bani pentru remedierea lor, pentru ca lucrarea s-a terminat de vreo patru ani. Din moment ce am predat lucrarea, nu mai era in sarcina noastra sa vedem ce se intampla”. Fara autorizatii! Singurul proiect din zona care i-a revenit unui alt constructor, COMINCO SA Bucuresti, are si el probleme. Desi lucrarile executate la perimetrul Novat-Novicior au fost definitivate, Calin Crisan, comisarul sef al Garzii de Mediu Maramures, a declarat ca firma constructoare nu obtinuse autorizatie de constructie: „acest perimetru minier a apartinut IPEG, si cuprinde doua bazine hidrografice. Acolo s-au executat lucrarile, dar nu s-a dat acordul de mediu. Solutiile propuse de proiectant, de ICPMN, n-au satisfacut colectivul de reglementare al Agentiei de Mediu. S-au cerut completari, dar n-a mai venit nimeni cu ele. Ca a luat banii sau nu, nu stiu. Dar mi se pare normal ca fara acord de mediu sa nu obtina autorizatie de construire. Iar autorizatia de construire sta la baza finantarilor”. Crisan a dezvaluit si faptul ca unul dintre proiectele din zona nu a respectat normele din domeniu: „documentatiile inregistrate la APM vizavi de tehnologia de plantare a puietilor prevedeau, in general, gropi cu sol vegetal cam de 30 x 30 cm. In zona Borsa, la Magura II, nu s-au respectat aceste norme”. Operatiunea „Demolarea” In prezent, sunt pregatite pentru inchidere alte perimetre miniere din Borsa. Inca nu se stie daca solutia tehnica va fi aceeasi, insa s-a decis alocarea de mii de miliarde de lei. In viitor, programul de inchidere ar putea aduce in Borsa si demolarea cladirilor ce apartin minei. Eugen Olea, directorul tehnic REMIN SA, a confirmat ca: „nici un poiect nu prevede conservarea cladirilor pentru ca neavand o infrastructura creata, e putin probabil sa fie rentabil”. Unele dintre cladirile minei vor fi scoase din circuit, deoarece Consiliul Local a pus sechestru pentru neplata impozitelor cifrate la circa 20 de miliarde. Insa programul de inchidere a minelor presupune demolarea cladirilor. Ilie Cervenschi, directorul unitatii miniere Borsa, spera ca acest fapt nu se va intampla, desi mina a fost declarata nerentabila, cu toate ca rezerva de minereu ar ajunge poate chiar si un secol, iar preturile actuale de pe piata sunt rezonabile. Problema e insa legata de capacitatea de productie si de faptul ca aici nu s-au facut investitii de dinainte de ’90. In schimb, in programul de inchidere a minelor s-au pompat sute de miliarde. Petru Danciu, inginer sef la Unitatea Miniera Borsa, spune ca: „in proiectul lansat de curand pentru Borsa se prevede o suma de peste 1.000 de miliarde, bani care ajungeau pentru mentinerea productivitatii la o capacitate de peste 600 de mii de tone pe an pe o perioada de 15-20 de ani”. Insa pentru astfel de investitii n-au fost bani, la fel cum nu se stie daca vor fi alocate fonduri pentru demararea unui proiect turistic care ar putea aduce venituri (deocamdata, procedura nu permite cheltuieli cu amenajarea unei galerii in scop turistic in cadrul programului de inchideri de mine). Ioana LUCACEL ioana@gazetademaramures.ro Mircea CRISAN mircea@gazetademaramures.ro